„Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)

Numeroasele spaţii funerare, dar şi existenţa unor obiceiuri comune indicau fără echivoc faptul că ne aflăm în faţa unei entităţi politice distincte şi a unui pol de putere – „Voievodatul lui Gyula”. Apariţia acestui voievodat se leagă indisolubil de prezenţa acestui lider maghiar la Alba Iulia, în prima jumătate a secolului X. În spaţiul în care‑şi exercită autoritatea Gyula convieţuiesc diferite comunităţi şi se produce o simbioză, un melanj cultural între elementul autohton (romanic) şi cel alogen, sesizabil la nivelul elementelor de rit şi ritual funerar. (din „Introducere”)

-