Contents

Preface (Vincent MEGAW)

Miloš JEVTIĆ
Basarabi and Ferigile Finds on the Border Between the Carpathian Basin and Central Balkans. Contribution to the Early Iron Age Chronology

Emilian TELEAGA–Dorin SÂRBU
The Chronology of the Late Hallstatt Cemeteries at the Lower Danube: Szentes–Vekerzug and Ferigile

Prisca BARTOLI
Knives with Spoon-Shaped Handle Terminal: a Potential Chronological Indicator?

Tiberius BADER
Ein Vergleich zwischen der Chronologie für Eisenzeit im östlichen Teil des Karpatenbeckens und im südwestdeutschen Raum, bzw. Baden-Württemberg. Ein allgemeiner Überblick

Maciej KARWOWSKI–Jiří MILITKÝ
The Relative and Absolute Chronology of Celtic Oberleiserberg

Mitja GUŠTIN–Boris KAVUR
Early La Tene Warrior Graves from Unterpremstätten-Zettling and Dobl-Zwaring (Styria/Austria)

Marko DIZDAR
Middle La Tene Female Iron Belts in the South-Eastern Part of the Carpathian Basin – is it Something Local and/or Global?

András JÁKY
Periodization of the Settlement of Balatonboglár–Berekre-Dűlő in the Iron Age

Borbála MARÁZ
The Chronology of the Late La Tene Period on the Tribal Territory of Eravisci, on the Basis of Historical Events and Painted Pottery

Attila HORVÁTH M.
Problems about the Change of Periods and Rites in the La Tene Cemetery on Csepel Island (Budapest)

Károly TANKÓ
Chronological Aspects of Ceramic Types from Recently Investigated La Tene Settlements in Hungary

Péter F. KOVÁCS
Chronological and Typological Problems of a La Tene Settlement Section from the Great Hungarian Plain

Katalin ALMÁSSY
Typology and Chronology: the First La Tene Horizon in the Upper Tisza Region

Branislav KOVÁR
The Settlements of the Hron, Ipeľ, Slaná and Rimava River Basins during the La Tene Period

Aurel RUSTOIU
Some Questions Regarding the Chronology of La Tene Cemeteries from Transylvania. Social and Demographic Dynamics in the Rural Communities

Iosif Vasile FERENCZ–Cristian C. ROMAN
One Landscape Two Settlements in the Late Iron Age Site at Tărtăria–Pietroşiţa, Alba County

Andreea DRĂGAN
Chronology of the Eastern Late La Tene Painted Pottery at Divici–Grad in the Iron Gates of the Danube

Emilian TELEAGA
Schwerter aus der Region des Eisernen Tores. Ein chronologischer Beitrag der Mittel- und Spät-La-Tene-Waffengräber

Marija LJUŠTINA–Miloš SPASIĆ
Brothers-In-Shears in the Afterlife: La Tene Warrior Panoply and Chronology at Belgrade–Karaburma

Mariana EGRI
The Beograd 4 Horizon in the Scordiscian Environment. Chronological Delimitation and Interpretation

Dragoș MĂNDESCU
The Chronology of the Rhodian Stamped Amphora Handles in the South-Eastern Proximity of the Carpathian Basin. A Case Study: the Late Iron Age Settlement at Cetățeni

Sebastian MATEI
Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County

Daniel SPÂNU
Iron Age Fibulae from Zimnicea in their Archaeological Contexts

ABBREVIATIONS

-

„La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ţara noastră avea să intre în sfera de influență a U.R.S.S. Încă din timpul războiului Stalin afirma, şi dădea de înţeles aliaţilor, că acest război va fi altfel şi că imperiul sovietic îşi va impune propriul său sistem, până acolo unde va ajunge armata sa. Cu toate că Iuliu Maniu şi ceilalţi lideri ai partidelor istorice au sperat, până în ultimul moment, în ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, acest lucru nu s-a întâmplat, Europa fiind împărţită în sfere influenţă. Din păcate, ţara noastră a căzut în sfera de influenţă a imperiului sovietic, condus de către dictatorul Stalin, care a reuşit să-şi impună regimul şi în România, până în anul 1947, cu ajutorul Partidului Comunist din România, un partid minuscul ce nu avea decât aproximativ 1000 de membri la 23 august 1944.” (din „Studiu introductiv”)

Deschidem în istoria Dobrogei veacurilor XV -XIX o temă nouă, mai puţin cunoscută, aceea a evoluţiei fortificaţiilor otomane. Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei ne-a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea şi interpretarea izvoarelor istorice, incluzând şi surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăţilor medievale dispărute, am valorificat într‑un întreg datele obţinute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent şi a celor în care sunt descrise sau apar informaţii despre cetăţile şi fortificaţiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri şi prospecte, aflate în arhivele de la Kiev şi Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăţilor otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii şi nu numai având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluţia fortificaţiilor otomane de la Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanţa şi Mangalia. Pe parcursul derulării proiectului, am apelat la tehnicile moderne utilizate în cartografie, prin folosirea intensă a investigaţiilor non-invazive, care implică fotografii aeriene, prospecţiuni geomagnetice, georadar, rezistivitate electrică sau studiul imaginilor satelitare. (din „Introducere”)

„În colecțiile Muzeului de Istorie Națională din București se află un obiect neobișnuit (nr. inv. 121.543). Este vorba despre toarta unui vas pentru depozitare având o ștampilă cu cartușul lui Ramses al II-lea, unul dintre rarele exemplare cunoscute în afara Egiptului. Piesa a aparținut colecției private a inginerului Ion Mititelu și a fost donată Institutului de Arheologie din București. Ulterior a fost transferată, în anul 1976 la Muzeul Național de Istorie din București și inclusă într-o colecție mai mare care cuprinde 163 de tampile de amfore. Locul inițial de descoperire al acestei piese este necunoscut.” (Abstract for AN EGYPTIAN JAR STAMPED WITH THE CARTOUCHE OF RAMSES II IN BUCHAREST, Vasilica Lungu)