Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor:
  2. Autor: Daniel Niţulescu
  3. Autor: Diana Covaci
  4. Autor: Mihaela Bedecean
  5. Autor: Monica Gui
  6. Autor: Tudor Roşu

Rezultate căutare pentru 'Aurel Daniel St��nic��'

Grilă  Listă 

    50,00 LEI
    „Cartea domnului Niţulescu este o primă abordare sistematică în literatură istorică a raportului Reformă-Islam aşa cum e imaginat şi înţeles de corifeii Reformei. Tema abordată marchează în mod firesc un pas înainte în dinamica cercetărilor perspectivei antropologice protestante din cultura românească şi a adiacentului fenomen de raportare la islamul otoman. Ea evidenţiază cuplarea la discursul investigaţiei ştiinţifice euroatlantice, fără prea multe sedimente de vinovăţii ecleziale. Este o cercetare cu potenţial înnoitor pentru istoriografia românească.” (Conf. univ. habil. dr. Şerban Turcuş)
    150,00 LEI

    „Roman pottery is an important indicator of provincial economic life at multiple levels. the detailed study of this material culture category provides valuable information regarding the characteristics of the local ceramic industry and the geographic distribution of its products, either regionally or at the scale of whole the Empire, but is equally revelatory for the reconstruction of various aspects regarding the local population's everyday life. their culinary preferences are reflected by their choice of cooking, serving, storing, and transportation vessels, furthermore, the funerary rites can also be differentiated according to the pottery gravegoods, while the patterns of construction activities can be highlighted by the quantity of ceramic building material (CBM) produced and used in various periods.

    The ceramic goods were produced in workshops whose integral structures were often only superficially treated within the investigation of certain sites, thus hindering the possibility of elucidating the process and organization of the pottery production of these provincial centres. For this reason the information needed to outline a comprehensible image concerning this important branch of the ancient economy has to be pieced together from fragmentary datasets which once joined together offer an extremely interesting picture.” (Introduction)

    Vânzare

    Preț Normal: 90,00 LEI

    Special Price 70,00 LEI

    De la începutul toamnei lui 1918, pe fondul apropierii sfârșitului războiului, devenise tot mai clar că Imperiul Austro‑Ungar va parcurge o criză politică fără precedent. În cuvintele lui Lucian Blaga, „mânjite de sânge, simbolurile imperiale se năruiau”. Principiile propovăduite de președintele american Woodrow Wilson încă din ianuarie, reluate și sporite în iulie, ce păreau să devină biblia noilor organizări politice ale lumii, au zdruncinat serios Imperiul în fundamentele sale multinaționale. Nici celelalte foste imperii multinaționale ale continentului, Țarist și Otoman, nu au avut o soartă mai bună, deși au trecut prin transformări de altă natură. Oricum, înfrângerea din tranșee devenise iminentă, iar învingătorii aveau să facă toate eforturile pentru a încuraja modelul statului național și peste ruinele puterilor învinse. Odată ivite orizonturile unor retrasări de granițe în spiritul libertății naționale, nici sârbii, bosniecii, croații, polonezii, cehii sau slovacii nu au mai luat în calcul ideea de a rămâne pe mai departe în structura vechiului stat, oricâte încercări de resuscitare ar fi încercat autoritățile pentru a salva de acum muribundul imperiu. Românii ardeleni, îndrumați de o elită politică de excepție, cu Iuliu Maniu, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voevod, Aurel Lazăr și alții, s‑au capacitat, intens și irepetabil, pentru a profita de contextul politic favorabil și a obține ruperea Transilvaniei de Ungaria și unirea ei cu România. Chiar dacă astăzi există voci, e drept, nu multe, care contestă forța și îmbrățișarea unanimă a motivațiilor românilor ardeleni, în realitate voința și vocea acestora au fost ferme pentru „divorțul” de Ungaria, chiar unanime la scară istorică. Mai înainte, în climatul din 1910 sau 1915, verbalizarea unui deziderat atât de îndrăzneț era periculoasă, echivalentă cu „trădarea națională”, astfel că a existat, desigur, un segment al elitei care a îndemnat la ponderație și la câștiguri naționale mai mărunte, dar mai ușor realizabile. Însă de îndată ce contextul istoric a permis‑o, targetul România Mare, până nu demult unul mai degrabă utopic, a fost asumat de toată lumea. „Teljès elszaydás” (Despărțire totală) a pronunțat Iuliu Maniu la negocierile cu partea maghiară de la jumătatea lunii noiembrie, sintetizând voința românilor ardeleni. (din capitolul „I. Zilele de dinainte”)

Grilă  Listă