„This volume was published within the framework of LIMES National Reserch Programe, sup‑ported by the Romanian Ministry of Culture and National Identity. Therefore we would like to thank our friends and colleagues Ovidiu Țentea and Felix Marcu for their support in publishing this work. Special thanks go to: Constantin Băjenaru (MINAC); Sebastian Corneanu (Lucian Blaga University in Sibiu); Mihai Duca (Bucharest); + Arch. Cătălin Georgescu (Bucharest); Iulia Iliescu (University of Bucharest); Marian Mocanu (ICEM, Tulcea); Andrei Opaiț (Toronto); Dorel Paraschiv (ICEM, Tulcea); Prof. Constantin C. Petolescu (Bucharest); Mihai Popescu (CNRS, Paris); Raluca Popescu (Muzeul Municipiului București, Bucharest); Tiberiu Potârniche (MINAC); Arch. Anișoara Sion (Bucharest); Gabriel Stoian (Bucharest); Valeriu Toma (Bucharest); Mihai Vasile (MNIR Bucharest); Dan Vasilescu (MINAC); Florica Zaharia (former Conservator in Charge of the Department of Textile Conservation, The Metropolitan Museum of Art). For the topographic measurements, we owe thanks to Mihai Florea (MNIR Bucharest); some of the draw‑ings have been made by Jeni Efimov (ICEM, Tulcea), Cătălina Petolescu (Bucharest) and Ingrid Petcu (MINAC).” (from Acknowledgments)

-

„Lucrarea Fiul Omului în Sfintele Evanghelii. O contribuţie la dezvoltarea hristologiei noutestamentare a constituit, iniţial, proiectul tezei de doctorat a Părintelui Moldovan Andrei Tudor (Ierom. Iosif), susţinută în anul 2016, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai, sub îndrumarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, titularul Catedrei de studiul Noului Testament a facultăţii mai sus amintită.

Analizând lucrarea de faţă, fac câteva remarci cu privire la semnificaţia şi importanţa subiectului cărţii, care, cu siguranţă, îl va ajuta pe cititorul „neteolog” să descifreze mai bine meandrele abordării respectivei teme. În ultimul timp, în literatura de specialitate, titlul „Fiului Omului”, singurul pe care Iisus şi L-a împropriat, a căpătat diferite interpretări, mai mult sau mai puţin apropiate de semnificaţia sa originală.”  (din „Prefaţă”)

Universul intelectual românesc al secolului XX a fost constant dinamizat de „slujitorii” muzei Clio. Momente determinante din existenţa României moderne au găsit în această sferă a cunoaşterii o voce indispensabilă articulării discursului politic. Realizarea şi consolidarea României întregite în 1918, dar şi forţele ce au declanşat comunizarea ţării după cel de‑al Doilea Război Mondial i-au implicat pe unii istorici fie prin forme ale angajamentului politic, fie prin prisma preocupărilor ştiinţifice.

Lucrarea intitulată „Andrei Oţetea: un spirit al Sorbonei în România secolului XX” tratează parcursul unui istoric transilvănean format în mediul universitar francez al primului deceniu interbelic. Efervescenţa ce caracteriza ştiinţa trecutului în anii petrecuţi ca student la Paris, profesorii care îl îndrumă şi, mai ales, dorinţele sale de a se ridica la exigenţele Universităţii Sorbona îi marchează reperele intelectuale. Statutul de titular al unei catedre universitare de istorie îi facilitează conexiunile instituţionale, manifestând un interes constant pentru a face cunoscute în ţară curente şi orientări noi ce plecau din prestigiosul centru ştiinţific. Regimul comunist produce însă ruptura. Timp de mai bine de un deceniu, lui Oţetea nu i se permite să revină în Franţa. Abia contextul creat de destinderea politică îl readuce la Paris, de care rămâne legat până la sfârşitul vieţii, fie prin poziţii oficiale, fie prin amiciţii intelectuale. (din „Introducere”)

 

Indicele poate fi accesat descărcând fragmentul atașat.

Proza scurtă este cea pe care cititorul o va întâlni în volum. Fiind medic de profesie, am întâlnit mulți oameni în viața mea, fiecare cu bucuriile și tristețile lui. Scriu despre poveștile lor, așa cum a remarcat unul dintre cititorii mei: „În orice colț al lumii găsești un om cu povestea lui”. Nu trebuie să cauți subiectele, te găsesc ele pe tine. Toate scrierile se bazează pe fapte reale, viața fiind cea mai bună sursă de inspirație. O mare parte din schițele publicate în carte au apărut în revista online „Baabel”, redactor-șef Andrea Ghiță.

E o carte despre oamenii de lângă noi cu care ne împărtășim momentele de fericire și necazurile. (din „Introducere”)