Rezultate căutare pentru 'Andrei Tudor Moldovan'

Grilă  Listă 

    50,00 LEI

    În anul 2011 s-au împlinit 30 de ani de la încheierea săpăturilor arheologice la castrul şi aşezarea civilă de la Slăveni/Dolj (baie, templu, locuinţe etc.). Din motive obiective şi subiective monografia castrului şi aşezării nu a fost publicată. Decesul profesorului D. Tudor, apoi a altui membru a colectivului, profesorul O. Toporu, au fost cauzele principale ale acestei situaţii. S-au mai adăugat apoi reorientarea cercetărilor prof. G. Popilian spre alte domenii şi în fine, starea precară de sănătate a ultimului.

    În prezent, la iniţiativa prof. G. Popilian (şi sub directa sa conducere), doi colaboratori la cercetările arheologice din sudul Daciei, dr. D. Bondoc şi prof. dr. N. Gudea, s-au decis să îndeplinească dezideratul menţionat mai sus şi să elaboreze o monografie a castrului de la Slăveni şi a aşezării lui civile. Monografia urmează un plan clasic, adoptat mai demult în arheologia provincială romană, plan care acoperă toate problemele pe care le ridică cercetarea unui obiectiv atât de complex (la ora aceasta cel mai complex din Dacia de sud). În contextul în care în România monografia arheologică nu are încă un rol decisiv în rezolvarea problemelor unei epoci istorice (oricare ar fi ea), elaborarea monografiei despre Slăveni are scopul de a întregi cunoştinţele despre epoca romană în Dacia de sud (Oştenia mai ales), dar şi pentru întreaga Dacie. Monografia va pune la dispoziţia cercetătorilor (dar şi studenţilor) de pretutindeni date despre un castru ale cărui începuturi datează dinainte de înfiinţarea Daciei (epoca Moesiei Inferior 101–106 şi se încheie odată cu provincia de sud (275)).

    Scopul monografiei este nu atât rezolvarea problemelor de istorie militară (care ocupă desigur un loc important), cât punerea în lumină a elementelor vieţii soldatului roman, calitatea vieţii lui, legăturile cu mediul civil, forţa romanizatoare pe care a avut-o soldatul roman în context provincial dacic. Monografia castrului de la Slăveni încearcă să demonstreze că Dacia a aparţinut tipului occidental de viaţă romană, că fortificaţia a coagulat în jurul lui o bună parte din factorii procesului de romanizare. Toate acestea se vor reflecta atât în contextul scris a monografiei, cât şi, mai ales, în partea de prezentare a culturii materiale (prin comparaţie) ilustrată în catalog.

     

    Link -> http://www.z-studarch.ro/

     

    CONTENTS



    Octavian Cristian Rogozea
    Discoveries Attributed to the Early Vinča Phase in Tărtăria “Gura Luncii” (Alba County). The 214 Preventive Archaeological Researches Performed on “Site 10B”

    Georgeta El Susi
    Animal Bones from the Neolithic (Szakalhat) Levels at Uivar (Timiş County)

    Victor Sava, Florin Mărginean, Adrian Ursuţiu
    The Eneolithic Cemetery in Pecica “Est” (Arad County)

    Tünde Horváth
    Budakalasz, ein besonderer Bestattungsplatz der Badener Kultur. Kritische Anmerkungen zum Buch: Maria Bondar – Pal Raczky (Red.): The Copper Age cemetery of Budakalasz

    Tobias L. Kienlin, Klára P. Fischl, Liviu Marta
    Exploring Divergent Trajectories in Bronze Age Landscapes: Tell Settlement in the Hungarian Borsod Plain and the Romanian Ier Valley

    Călin Ghemiș
    The Late Bronze Age Gold Ring Discovered in Betfia (Bihor County, Romania)

    Liliana Daniela Mateescu-Suciu
    Glass Recipients from Sarmizegetusa Regia. Unguentaria and Bottles

    Horațiu Cociș
    The Rural Landscape of the Frontier of Dacia Porolissensis. A Case Study: the Northern Sector –
    territorium Arcoba(da)rense – The Valley of River Someșul Mare

    Norbert Kapcsos
    Sarmatian graves from Pecica Site 18. Remarks upon the phenomenon of „isolated” graves from the Cris-Tisa-Mures region

    Ioan Stanciu
    On Early Medieval Roasting Trays and their Presence in the Settlements from the North-Western Part of Romania

    Călin Cosma, Adrian Bolog, Ovidiu Oargă
    Avar Graves Recently Discovered in Gambaș (Alba County) on the Spot Called “Ogoarele de jos”

    Dan Băcueț-Crișan, Gruia Fazecaș, Doru Marta
    An Early Medieval Feature Discovered in Oradea – Salca “Ghețărie” (Petrom Gas Station)

    Daniela Tănase, Gábor Bertók, Anita Kocsis, Balázs Major
    The location of Egres Cistercian monastery – Igriş (Timiș County), in the light of recent geophysical research

    Florin Mărginean, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava
    Unveiling History. Archaeological Excavations in the Fortress of Ineu (Arad County)

    Dorel Micle, Bogdan Alin Craiovan, Andrei Stavilă, Octavian-Cristian Rogozea
    The Times before Fischer’s Furniture Store. The Preventive Archaeological Researches in Sfântul Gheorghe Square 2–3, Timișoara (Timiş County)

    Andrea Demjén, Florin Gogâltan
    The Ciuc-Ghimeș Quarantine (18th–19th Centuries). Archaeological Researches of the Former Customs Point “Cetatea Rakoczy”

    Abbreviations

    35,00 LEI

    „Lucrarea Fiul Omului în Sfintele Evanghelii. O contribuţie la dezvoltarea hristologiei noutestamentare a constituit, iniţial, proiectul tezei de doctorat a Părintelui Moldovan Andrei Tudor (Ierom. Iosif), susţinută în anul 2016, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai, sub îndrumarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, titularul Catedrei de studiul Noului Testament a facultăţii mai sus amintită.

    Analizând lucrarea de faţă, fac câteva remarci cu privire la semnificaţia şi importanţa subiectului cărţii, care, cu siguranţă, îl va ajuta pe cititorul „neteolog” să descifreze mai bine meandrele abordării respectivei teme. În ultimul timp, în literatura de specialitate, titlul „Fiului Omului”, singurul pe care Iisus şi L-a împropriat, a căpătat diferite interpretări, mai mult sau mai puţin apropiate de semnificaţia sa originală.”  (din „Prefaţă”)

    135,00 LEI

    "This volume with the somewhat ambitious title Migration and Population Politics during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe from the Dawn of Modernity to the Twentieth Century reflects and builds upon the current debates in the thriving field of migration studies and migration history. It aims to provide an innovative perspective on the regional East European dimension of this phenomenon by discussing the specific migration processes in the area from early modern times to the present."(Excerpt from "Introduction")

    Vânzare

    Preț Normal: 90,00 LEI

    Special Price 70,00 LEI

    De la începutul toamnei lui 1918, pe fondul apropierii sfârșitului războiului, devenise tot mai clar că Imperiul Austro‑Ungar va parcurge o criză politică fără precedent. În cuvintele lui Lucian Blaga, „mânjite de sânge, simbolurile imperiale se năruiau”. Principiile propovăduite de președintele american Woodrow Wilson încă din ianuarie, reluate și sporite în iulie, ce păreau să devină biblia noilor organizări politice ale lumii, au zdruncinat serios Imperiul în fundamentele sale multinaționale. Nici celelalte foste imperii multinaționale ale continentului, Țarist și Otoman, nu au avut o soartă mai bună, deși au trecut prin transformări de altă natură. Oricum, înfrângerea din tranșee devenise iminentă, iar învingătorii aveau să facă toate eforturile pentru a încuraja modelul statului național și peste ruinele puterilor învinse. Odată ivite orizonturile unor retrasări de granițe în spiritul libertății naționale, nici sârbii, bosniecii, croații, polonezii, cehii sau slovacii nu au mai luat în calcul ideea de a rămâne pe mai departe în structura vechiului stat, oricâte încercări de resuscitare ar fi încercat autoritățile pentru a salva de acum muribundul imperiu. Românii ardeleni, îndrumați de o elită politică de excepție, cu Iuliu Maniu, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voevod, Aurel Lazăr și alții, s‑au capacitat, intens și irepetabil, pentru a profita de contextul politic favorabil și a obține ruperea Transilvaniei de Ungaria și unirea ei cu România. Chiar dacă astăzi există voci, e drept, nu multe, care contestă forța și îmbrățișarea unanimă a motivațiilor românilor ardeleni, în realitate voința și vocea acestora au fost ferme pentru „divorțul” de Ungaria, chiar unanime la scară istorică. Mai înainte, în climatul din 1910 sau 1915, verbalizarea unui deziderat atât de îndrăzneț era periculoasă, echivalentă cu „trădarea națională”, astfel că a existat, desigur, un segment al elitei care a îndemnat la ponderație și la câștiguri naționale mai mărunte, dar mai ușor realizabile. Însă de îndată ce contextul istoric a permis‑o, targetul România Mare, până nu demult unul mai degrabă utopic, a fost asumat de toată lumea. „Teljès elszaydás” (Despărțire totală) a pronunțat Iuliu Maniu la negocierile cu partea maghiară de la jumătatea lunii noiembrie, sintetizând voința românilor ardeleni. (din capitolul „I. Zilele de dinainte”)

Grilă  Listă