“Starting with the early 1970s Fântânele (Bistrița-Năsăud County) has been a well-known site in the archaeological literature referring to the Migration Period and Early Middle Ages in Transylvania. Although the excavations carried out on the hill called Dealul Popii or Dâmbul Popii by the research team lead by Ion Horaţiu Crişan have never been published exhaustively, the site was included in several synthesis works on the topic of the archaeological material from Transylvania belonging to the Migration Period, respectively to the 6th–7th centuries. The main goal of the present volume is to fill this gap by publishing all the known data regarding the mentioned discoveries based on the original documentation (written and drawn record) on one hand, and on the grave-goods identified with a few exceptions in the Institute of Archaeology and Art History, Cluj-Napoca, on the other hand.” (Foreword)

„Cartea de faţă abordează un subiect cu siguranţă inedit pentru majoritatea producătorilor şi consumatorilor de studii istorice. În mod obişnuit, o asemenea temă face obiectul interesului sociologilor şi antropologilor, în calitatea sa de fenomen social şi, într‑un sens antropologic, de fenomen cultural. Dar oare poate fi considerată povestea ultraşilor români şi un fenomen istoric? Întrebarea pe care o pun aici este, fără îndoială, una retorică, pentru orice adept al perspectivei actuale cu privire la rosturile şi definirea ştiinţei istorice. Orice bucată din realitatea socială poate fi considerată un fenomen istoric, atâta vreme cât ea aparţine trecutului, adică a trecut cel puţin o zi (dacă nu chiar un minut) de la data manifestării sale. Mai departe, sigur, pentru ca acest subiect să devină unul cu adevărat istoric, mai este necesar ca el să fie tratat potrivit metodologiei specifice acestei discipline ştiinţifice, adică să fie transformat într‑o naraţiune coerentă, sistematică, explicativă, cu valoare de adevăr, a unor fapte, fenomene, concepte, sentimente etc. care au existat cu adevărat. Nu mai intrăm în detaliile bine-cunoscute oricărui specialist, care ţin de existenţa unor surse primare relevante, de cunoaşterea unei literaturi teoretice şi de specialitate lămuritoare şi apoi de viziunea critică şi de interpretarea creatoare care dau viaţă ţesăturii născute din împletirea acestor elemente constitutive ale discursului istoriografic.” (Sorin Mitu)