Instaurarea comunismului după 6 martie 1945 și apoi sovietizarea și comunizarea țării au dus la generalizarea și menținerea terorii și, în mod dramatic pentru uniți, la interzicerea Bisericii Greco‑Catolice prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 impus de comuniști la ordinul lui Stalin, după modelul Ucrainei care a avut aceeași soartă cu doi ani înainte; or, tocmai abuzurile regimului au dat un sens particular rezistenței greco‑catolicilor din țară și din exil în raport cu sistemul totalitar.

De fapt, trebuie spus de la început că întregul cler greco‑catolic a avut de fiecare dată un singur deziderat, acela de a lupta pentru Biserica în Suferință și de a pleda pentru repunerea ei în drepturi, iar episcopii martiri au murit pentru a‑și apăra credința și Biserica, însă cererea de restituire a drepturilor Bisericii Greco‑Catolice a însemnat inclusiv contestarea legislației comuniste prin care s‑a decis interzicerea Bisericii Unite (și nu desființarea, întrucât canonic ea a continuat să existe), reclamarea încălcării libertăților confesionale și opoziția față de prigoana declanșată de instituțiile regimului comunist, ceea ce semnifică faptul că a fost contestat implicit regimul, metodele, instrumentele și instituțiile ororii „roșii”. Episcopul Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba‑Iulia și Făgăraș, a respins regimul instalat fraudulos, încă din aprilie 1948, printr‑un discurs virulent împotriva „adevărului” oficial, printr‑o ripostă din august același an la adresa „organelor reprezentative ale forței statului”, printr‑o predică din septembrie în care a criticat Legea Învățământului care suprima școlile confesionale; la toate acestea adăugându‑se ultima scrisoare, din 18 octombrie 1948, adresată Nunțiului Apostolic din România, în care a vorbit despre „persecuția violentă și generală” a organelor administrative ale Statului, a Siguranței Generale și a Partidului Comunist. (din „Introducere”)

„Această carte reprezintă o variantă a lucrării mele de doctorat, «Principia în castrele de legiune (sec. I-III p.Chr.)», susținută în 2008 la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca. Deoarece partea cea mai importantă tratează clădirea comandamentului de la Berzobis, cercetată de mine, titlul a fost modificat, fiind, astfel, scoasă în evidență noutatea cercetării arheologice de aici. Subiectul tezei mi-a fost propus de către acad. prof. univ. dr. Dumitru Protase în 2001, în contextul resuscitării interesului privind studierea sitului arheologic de epocă romană din Berzovia (jud. Caraș-Severin). În anul 1998, Muzeul Banatului Timișoara (actualmente Muzeul Național al Banatului – MNB), prin prof. dr. Florin Drașovean (director), și Muzeul Banatului Montan Reșița (prin director prof. dr. Dumitru Țeicu) au demarat un proiect de colaborare pentru cercetarea acestui castru de legiune din Banat. Florin Medeleț, cercetător atunci în cadrul Institutului Român de Tracologie – Filiala Banat, și-a asumat răspunderea științifică a șantierului arheologic, membri ai colectivului fiind Ovidiu Bozu (Muzeul Banatului Montan) și Al. Flutur (Muzeul Banatului Timișoara). Ultima campanie de săpături arheologice în principia de la Berzobis s-a desfășurat în 2005.” (din „Cuvânt-înainte”)

"This book is a version of my doctoral thesis, «The Principia in legionary fortresses (the 1st–3rd century AD», defended in 2008 with the Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca. Since the most important part discusses the headquarters buildings from Berzobis, which I investigated, the title was changed, thus highlighting the novelty of the research performed there. The subject of my thesis was suggested by Professor Academician Dumitru Protase in 2001 within the context of the revived interest for the study of the Roman date archaeological site of Berzovia (Caraș- Severin county). In 1998, the Museum of Banat in Timișoara (currently the National Museum of Banat – NMB), by Professor Florin Drașovean (manager), and the Museum of the Highland Banat in Reșița (manager: Professor Dumitru Țeicu) initiated a cooperation project for the research of this legionary fortress from the Banat. Florin Medeleț, then fellow with the Romanian Institute of Thracology – the Banat Branch, undertook the scientific responsibility of the archaeological excavation site, the team members including Ovidiu Bozu (Museum of the Highland Banat) and Al. Flutur (Museum of Banat in Timișoara). The last archaeological campaign carried out in the principia of Berzobis occurred in 2005." (Excerpt from the foreword)

„Primele trei veacuri din existenţa Bisericii Creştine reprezintă perioada în care numărul credincioşilor a crescut exponenţial, iar răspândirea geografică a Bisericii lui Hristos, fără precedent. În contextul unor condiţii socio-politice mai mult decât potrivnice în care Biserica a activat, afirmaţia că perioada preniceeană a reprezentat perioada de aur a Creştinismului este legitimă.

Unii istorici şi teologi creştini s-au întrebat, pe bună dreptate, care să fi fost secretul unui asemenea succes misionar, frământare pe care o împărtăşim şi noi.

Inevitabil, aproape de fiecare dată, răspunsul face referire la misiune. Pe marginea acestei teme s-au scris foarte multe studii, articole şi cărţi de-a lungul secolelor. Astfel, s-au formulat diferite explicaţii şi argumentări cu referire la misiunea Bisericii primare sau preniceene.

Opiniile diferite, precum şi percepţiile referitoare la misiunea Bisericii primare sunt de înţeles datorită scopurilor cu care s-a pornit în studiul respectiv şi nu pot fi puse pe seama diferitelor surse şi metodologii de cercetare.

Cei mai mulţi teologi au fost motivaţi de o revitalizare a misiunii Bisericii contemporane lor, prin raportare la misiunea Bisericii Primare, dorindu-se o înnoire prin propria-i misiune în acea contemporaneitate.

Pare imposibilă evaluarea misiunii Bisericii primare fără a ne gândi la întrebarea ce este de făcut pentru a împlini cu acelaşi succes misionar vocaţia Bisericii în contemporaneitatea noastră?

Chiar dacă există multe cercetări şi abordări ample sau mai puţin ample din punct de vedere teologic asupra misiunii în înţeles creştin ortodox, un studiu sistematic despre o paradigmă misionară preniceeană încă nu este realizat.” (din „Introducere”)