„Evenimentele istorice se consemnează de-a lungul timpului şi sunt o comoară pentru toţi cei care nu au fost prezenţi, însă doresc să cunoască trecutul pentru ca el să nu rămână uitat în negura timpului. Asemenea oricărui tezaur Arhivele devin importante şi încep să joace un rol special atunci când sunt studiate, sunt scoase la lumină şi puse la dispoziţia cititorului. Cine ar fi putut spune că cei care au jucat un rol atât de important în martiriul episcopilor, preoţilor şi credincioşilor greco-catolici vor putea deveni o sursă de documentare esenţială în descoperirea evenimentelor care au avut loc într-o perioadă relativ recentă însă deosebit de tulbure? Evocarea figurii episcopului martir Ioan Bălan în paginile acestei cărţi reprezintă un act de aducere aminte cu recunoştinţă a istoriei recente a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi a mărturiei sale de credință şi fidelitate faţă de Cristos, Bunul Păstor şi Capul Bisericii“. (Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj)

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)

Viaţa şi activitatea lui Liviu Ciulei poate fi uşor dedusă din documentele întocmite de Securitate care fac obiectul publicării acestui volum, însă, unele date trebuie analizate cu prudenţă, deoarece Securitatea nu a dat dovadă întotdeauna de corectitudine şi integritate. Mai mult, analizând dosare din arhiva CNSAS ce privesc viaţa şi activitatea lui Liviu Ciulei, am identificat date eronate, inclusiv data de naştere a regizorului sau numele părinţilor acestuia, iar pentru a „corecta” acest lucru, în acest capitol vom folosi şi alte surse, în afara documentelor Securităţii.

Aşadar, Liviu Ioan Ciulei s‑a născut în 7 iulie 1923 în Bucureşti, fiind fiul mai mic al celebrului inginer constructor Liviu Ciulei şi al Elenei Ciulei. Ana Ciulei, sora mai mare a regizorului Liviu Ciulei, a fost căsătorită cu Dan Buescu, jurist de profesie, dar iubitor de teatru. (din „Introducere”)