„Cartea domnului Niţulescu este o primă abordare sistematică în literatură istorică a raportului Reformă-Islam aşa cum e imaginat şi înţeles de corifeii Reformei. Tema abordată marchează în mod firesc un pas înainte în dinamica cercetărilor perspectivei antropologice protestante din cultura românească şi a adiacentului fenomen de raportare la islamul otoman. Ea evidenţiază cuplarea la discursul investigaţiei ştiinţifice euroatlantice, fără prea multe sedimente de vinovăţii ecleziale. Este o cercetare cu potenţial înnoitor pentru istoriografia românească.” (Conf. univ. habil. dr. Şerban Turcuş)

„Dacă ar fi să spunem că profesia de bibliotecar a fost un subiect puțin abordat de cercetătorii care consideră că istoria este fundația morală și profesională a activităților noastre zilnice, nu am avea dreptate. Cu toate acestea este foarte adevărat că nu s-a scris încă nicio operă care să poarte titlul „Istoria bibliotecarului”.

Societatea zilelor noastre este încărcată de foarte multe contradicții. Mulți cred că ei nu sunt credincioși (fiind chiar mândri de acest lucru), iar după aceea se închină evlavioși când apare vreo celebritate (dar nu celebris!) – la fel cum se închină și în fața opincilor sau a testiculelor lui Bryan în filmul lui Monty Python, și oferă sume exorbitante de bani pentru niște șorturi – să sperăm, spălate – ale vreunui sportiv faimos. Bibliotecarul este văzut și el în mai multe feluri: își face treaba de zi cu zi umilit, văzând că cei care vând rezultatul muncii lui sunt de multe ori niște persoane atât de înguste că nici nu-și dau seama că de fapt sunt hoți. Printre aceștia sunt amicii decidenților din jurul bibliotecilor, mascați în experți, în timp ce pur și simplu copiază ideile bibliotecarilor – dar ei sunt cei întrebați, cei căutați. Și tot printre ei sunt și marile companii IT, care cred că ei vând doar metodologia, deși ceea ce vând ei, e doar treaba de zi cu zi a bibliotecarului. Unde este contradicția? Pe de o parte acel adânc dispreț față de el la nivel social și politic, dar și din partea intelectualilor și cercetătorilor înrăiți, pe de altă parte admirația lor, despre care nici nu se știe că este de fapt dedicată bibliotecarului însuși. Eroul serialului Bibliotecarii este chiar Bibliotecarul, iar unul dintre personajele principale ale romanului Numele Trandafirului de Umberto Eco este, din nou, însuși Bibliotecarul.” (din „Câteva gânduri despre bibliotecari”)

„Despre cetatea medievală și premodernă a Timișoarei nu avem prea multe informații, acestea provenind din izvoare documentare, scrieri istoriografice sau din documente iconografice executate într-o manieră care pune la îndoială veridicitatea reprezentărilor. Informațiile ajunse până la noi sunt legate de evenimente politico-militare sau sunt sumare relatări ale unor călători străini care au vizitat orașul, mai cu seamă în secolul XVII. Izvoarele cartografice vin să completeze paleta de informații, însă planurile sunt de la sfârșitul stăpânirii otomane (începând din ultima treime a secolului XVII). Ele au fost confirmate de săpăturile arheologice, care au oferit informații noi ce contribuie la reconstituirea istoriei cetății.” (din „Cuvânt înainte”)

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)

Jean-Jacques Wunenburger & Corin Braga, Introduction

 

Identités collectives et sociales

Jean-Jacques Wunenburger, L’identité : un paradoxe entre rationalité et imaginaire

Jean-Pierre Sironneau, Mythe et identité dans les idéologies politiques

Alberto Filipe Araújo, Rogério de Almeida & Mariana Tambara, Identité narrative et imaginaire social

Stéphane F. Roume, Du « nous devenons » athénien au « on est » contemporainMaría Noel Lapoujade, Identités construites dans les sociétés gazeuses

Paolo Bellini, Le dualisme et la civilisation post-moderne

 

Identités ethniques et nationales  

Perrine Val, Imaginer une Allemagne socialiste : le rôle du cinéma dans la construction de l’identité nationale est-allemande

Marta Ples-Bęben, L’homme de charbon. La Haute-Silésie en tant que région imaginaire

María Carreira López, La Galice, pays de la Coupe

Véronique Magaud, Imaginaires de l’identité collective au prisme d’événements sidérants

Hichem Ismaïl, Fractures identitaires dans Rue des Tambourins de Taos Amrouche

Hugo Francisco Bauzá, La célébration des festivités indigènes (le carnaval et la Pacha Mama) dans le Nord-Ouest argentin comme murs défensifs face à la mondialisation

Danielle Perin Rocha Pitta, Création et expression d’identités « tigrées » au Brésil

María de la Luz Maldonado Ramírez, Langue, danse et migration : identité autochtone au Mexique depuis les marges

Hyun-sun Dang, Le sentiment ethnique coréen, han恨, et sa fonction de guérison psychosociale dans le contexte historique de l’Asie de l’Est du XVII^e siècle

Makoto Sekimura, L’identité humaine et la spatialité dans la culture japonaise

Ruxandra Cesereanu, Garden of Paradise: Japanese Identity in Sei Shonagon’s The Pillow Book

 

Identités locales et urbaines

Luciano Gutierres Pessoa, Of Earth and Breath – Landscape and Psyche in the Imaginaries of Identity

Arthur Simões Caetano Cabral & Vladimir Bartalini, Paysage et identité. Ambiguïtés et ambivalences des images

María Flores-Fernández, Identités de Pandore : à la rencontre du paysage comme image de soi

Valéria Cristina Pereira da Silva, Venise des deux côtés du miroir : Imaginaire et identité entre l’amour et la mort

Artur Rozestraten, Images photographiques, imaginaires urbains et identités à Lyon : entre la visibilité et l’invisibilité

Imene Lydia Souici, Entre renouveau et historicisme : les imaginaires arabo-andalous dans l’architecture de l’Algérie

 

Identités virtuelles et numériques

Ana Taís Martins, Possédés par l’image de soi. Les identités, les identifications et l’inconscient collectif sur les réseaux sociaux

Berenika Dyczek, Les interactions virtuelles – identité imaginaire ou réelle ?

Fanfan Chen & Cheng-En Tsai, Revisiting Human Identity vis-à-vis AI Evolution

Philippe Taupin, Expérience et paradoxes proxémiques.

Prolégomènes à une mythanalyse de l’expérience de distanciation physique

 

Sommaire

 

Identité individuelle : Problèmes de définition

Claude Fintz, Faire, défaire, refaire ses identités et son personnage

Adrien Cascarino, Entre augmentation et défaillance : Le développement du transhumanisme et le vacillement de l’identité humaine

Luz Aída Lozano Campos, Cosmic Narcissism: Self-Image and the Contemplation of Nature in Gaston Bachelard’s Thought

Daniel Proulx, La dualitude comme identité mystique chez Henry Corbin

Hervé Toussaint Ondoua, Jacques Derrida et la question de l’identité

Quentin Bazin, Plasticité et normopathie : Enquêter sur l’identité pour la fabriquer autrement

Fabio Armand, Aufhocker : Quand l’identité Alien d’un de nos corps-fantômes se porte sur le dos

Laura T. Ilea, Anarchives – Differential Moments of Affirmation through Revolutionary Love

Corin Braga, Collective Imaginaries and National Identities: The Encyclopedia of Romanian Imaginaries

 

Identités dans la littérature

Catarina Sant’Anna, Qui êtes-vous ? L’imaginaire du retrait dans la vieillesse

Ruxandra Cesereanu, The Armenian Model (The Epic Narrative of Franz Werfel and Armenian Identity)

Paul Mihai Paraschiv, Uncovering the Self: Identity and Otherness in Irish Fiction (Barry, Beckett and Banville)

Catrinel Popa, Fragmented Selves, Healing Visions

Mercedes Montoro Araque, Réécritures contemporaines autour de la notion identitaire : vers l’hypernarcissisme ?

Alexandrina Mustățea, Dissolution identitaire dans Sérotonine de Michel Houellebecq

Cristina Robu, Le soi dans le silence de la mort de l’autre : les Deuils cannibales et mélancoliques de Catherine Mavrikakis

Agnès Lhermitte, Lydie Salvayre et Kamel Daoud : « Ma nuit au musée ». S’identifier au miroir de l’art

Carole Bourne-Taylor, Imaginaire identitaire/identité imaginaire dans Meursault, contre-enquête de Kamel Daoud: question(s) de démêlés…

Nadejda Ivanov, Le problème de l’identité culturelle dans les romans Tout s’effondre de Chinua Achebe et Un nom pour un autre de Jhumpa Lahiri

Maria Barbu, Babel, a Neverending Story? Language and Fantasy Identities

Petronia Popa-Petrar, “In Any Case They’re All Very Bright- Coloured”: Disturbing Readerly Identity in Muriel Spark’s The Driver’s Seat

Carmen Borbély, “Their Spidery Self”: On Webs of Subject- Object Empathy in Bernardine Evaristo’s Fiction

 

Identités dans les arts et média

Niculae Liviu Gheran, The Global Religious Imagery of the Cult of Duc Cao Đài

Alexandra Gruian, Self-Discovery through Otherness as Depicted in Folk Tales

Ionel Bușe, Johann Moritz ou « l’homme sans identité »

Sara Ziaee Shirvan, La présentation de l’image de soi dans l’entre-deux de l’image photographique et de l’image des souvenirs

Blanca Solares, Musique et identité : Silvestre Revueltas

Crina-Magdalena Zărnescu, Le paradoxe de la mode – entre identité et altérité

Ana Crăciunescu, The Visual Cliché of the Mask in Tourism Advertising. An Interdisciplinary Approach

 

Book Reviews

 

Coordinateurs : Corin Braga & Jean-Jacques Wunenburger