"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață

 

Link -> http://www.z-studarch.ro/

 

CONTENTS

Octavian Cristian Rogozea
Discoveries Attributed to the Early Vinča Phase in Tărtăria “Gura Luncii” (Alba County). The 214 Preventive Archaeological Researches Performed on “Site 10B”

Georgeta El Susi
Animal Bones from the Neolithic (Szakalhat) Levels at Uivar (Timiş County)

Victor Sava, Florin Mărginean, Adrian Ursuţiu
The Eneolithic Cemetery in Pecica “Est” (Arad County)

Tünde Horváth
Budakalasz, ein besonderer Bestattungsplatz der Badener Kultur. Kritische Anmerkungen zum Buch: Maria Bondar – Pal Raczky (Red.): The Copper Age cemetery of Budakalasz

Tobias L. Kienlin, Klára P. Fischl, Liviu Marta
Exploring Divergent Trajectories in Bronze Age Landscapes: Tell Settlement in the Hungarian Borsod Plain and the Romanian Ier Valley

Călin Ghemiș
The Late Bronze Age Gold Ring Discovered in Betfia (Bihor County, Romania)

Liliana Daniela Mateescu-Suciu
Glass Recipients from Sarmizegetusa Regia. Unguentaria and Bottles

Horațiu Cociș
The Rural Landscape of the Frontier of Dacia Porolissensis. A Case Study: the Northern Sector –
territorium Arcoba(da)rense – The Valley of River Someșul Mare

Norbert Kapcsos
Sarmatian graves from Pecica Site 18. Remarks upon the phenomenon of „isolated” graves from the Cris-Tisa-Mures region

Ioan Stanciu
On Early Medieval Roasting Trays and their Presence in the Settlements from the North-Western Part of Romania

Călin Cosma, Adrian Bolog, Ovidiu Oargă
Avar Graves Recently Discovered in Gambaș (Alba County) on the Spot Called “Ogoarele de jos”

Dan Băcueț-Crișan, Gruia Fazecaș, Doru Marta
An Early Medieval Feature Discovered in Oradea – Salca “Ghețărie” (Petrom Gas Station)

Daniela Tănase, Gábor Bertók, Anita Kocsis, Balázs Major
The location of Egres Cistercian monastery – Igriş (Timiș County), in the light of recent geophysical research

Florin Mărginean, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava
Unveiling History. Archaeological Excavations in the Fortress of Ineu (Arad County)

Dorel Micle, Bogdan Alin Craiovan, Andrei Stavilă, Octavian-Cristian Rogozea
The Times before Fischer’s Furniture Store. The Preventive Archaeological Researches in Sfântul Gheorghe Square 2–3, Timișoara (Timiş County)

Andrea Demjén, Florin Gogâltan
The Ciuc-Ghimeș Quarantine (18th–19th Centuries). Archaeological Researches of the Former Customs Point “Cetatea Rakoczy”

Abbreviations

„Cartea de faţă abordează un subiect cu siguranţă inedit pentru majoritatea producătorilor şi consumatorilor de studii istorice. În mod obişnuit, o asemenea temă face obiectul interesului sociologilor şi antropologilor, în calitatea sa de fenomen social şi, într‑un sens antropologic, de fenomen cultural. Dar oare poate fi considerată povestea ultraşilor români şi un fenomen istoric? Întrebarea pe care o pun aici este, fără îndoială, una retorică, pentru orice adept al perspectivei actuale cu privire la rosturile şi definirea ştiinţei istorice. Orice bucată din realitatea socială poate fi considerată un fenomen istoric, atâta vreme cât ea aparţine trecutului, adică a trecut cel puţin o zi (dacă nu chiar un minut) de la data manifestării sale. Mai departe, sigur, pentru ca acest subiect să devină unul cu adevărat istoric, mai este necesar ca el să fie tratat potrivit metodologiei specifice acestei discipline ştiinţifice, adică să fie transformat într‑o naraţiune coerentă, sistematică, explicativă, cu valoare de adevăr, a unor fapte, fenomene, concepte, sentimente etc. care au existat cu adevărat. Nu mai intrăm în detaliile bine-cunoscute oricărui specialist, care ţin de existenţa unor surse primare relevante, de cunoaşterea unei literaturi teoretice şi de specialitate lămuritoare şi apoi de viziunea critică şi de interpretarea creatoare care dau viaţă ţesăturii născute din împletirea acestor elemente constitutive ale discursului istoriografic.” (Sorin Mitu)