"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață
Laurent CHZARNOVSCHI Lui Florin Topoleanu / Á Florin Topoleanu
Crişan MUŞEŢEANU Florin Topoleanu la 65 de ani / Florin Topoleanu turns 65
LUCERNAE / LICHNOLOGY Maurizio BUORA Lo studio delle lucerne romane dell’etá tardorepubblicana e del primo-medio periodo imperiale nell’Italia Settentrionale
Ştefan Viorel GEORGESCU Opaițe cu cioc triunghiular, flancat de volute, descoperite la Tomis Lamps with Triangular-Shaped Nozzle Flanked by Volutes from Tomis
Laurent CHRZANOVSKI, Piotr DYCZEK Deux types lampes tardo-antiques, decouvertes dans les fouilles de Novae
Simona REGEP Consideraţii asupra unor lămpi romane descoperite în aşezarea civilă de la Tibiscum Considerations on a Few Roman Lamps Found in the Civil Settlement from Tibiscum
Costin CROITORU Sur les lampes du type « Euctemon » decouvertes a Barbosi, dep. de Galaţi
Dan ELEFTERESCU Opaiţe romane şi romano-bizantine de la Izvoarele (Sucidava), jud. Constanţa Roman and Early Byzantine Lamps from Izvoarele (Sucidava), Constanța County
Ioan VASILIU Un opaiţ cu simbol creştin de la Dinogetia–Garvăn A Lamp with Christian Symbol from Dinogetia–Garvăn
Radu PETCU, Ştefan V. GEORGESCU A Romano-Byzantine Bronze Oil Lamp with Christian Symbols Discovered at Capidava (Scythia Minor)
Florin CURTA Observaţii cu privire la opaiţele de lut din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea Remarks on 6th to Early 7th Century Clay Lamps in the Balkans
ARHEOLOGIE / ARCHAEOLOGY
Mihai IONESCU, Nicolae ALEXANDRU, Robert CONSTANTIN La ville de Callatis à l’époque hellénistique
Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA Jocuri şi jucători în Dacia Game and Gamers in Dacia
Bernd PÄFFGEN, George NUŢU, in Zusammenarbeit mit: DANIEL ANTON, MARIO HÖLZL, Florian RINSER,
Ursula SCHARAFIN-HÖLZL, Marion SCHEIBLECKER, Michaela SCHAUER Neue Prospektionsmethoden im Antiken Aegyssus
Max FIEDERLING, Bernd PÄFFGEN, Tobias PFLEDERER Noviodunum – die Suche nach dem Hafen. Eine Alte Frage und Neue Forschungen unter Einsatz von Modernen Unterwasserarchäologischen Prospektionsmethoden
Ştefan-Emilian GAMUREAC A Forlimpopoli Amphora Type at Noviodunum
Ştefan HONCU, Aurel-Daniel STĂNICĂ Amfore romane şi romano-bizantine descoperite în villa rustica de la Capaclia, judeţul Tulcea Roman and Roman-Byzantine Amphorae Descovered at Villa Rustica from Capaclia, Tulcea County
Martin AUER Municipium Claudium Aguntum – Kitchen Residues from the Atrium House
George BOUNEGRU, Sorin COCIŞ Again on the Dalmatian Brooches from Dacia
Ergün LAFLI, Maurizio BUORA Some Bizantyne Ceramics in the Museum of Bursa
Cristian SCHUSTER Zur Wasserversorgung einer Frühmittelalterlichen Dridu-Siedlung im Unteren Argeş-Gebiet ISTORIE–EPIGRAFIE–PAPIROLOGIE / HISTORY–EPIGRAPHY–PAPIROLOGY
Lucreţiu MIHĂILESCU-BÎRLIBA About the Crisis under Marcus Aurelius in Moesia Inferior
Alexandru AVRAM Une stèle funéraire de byzance (?) de la collection Mihail C. Sutzu
Octavian BOUNEGRU Aspects of the pottery industry in Hellenistic and Roman Egypt. Papyrological Sources NUMISMATICĂ / NUMISMATICS
Gabriel TALMAŢCHI Din nou despre activitatea monetăriei histriene în perioadă preromană Again about the Activity of the Histrian’s Mint in the Preroman Period
Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU Monede din secolele X-XIII descoperite la Isaccea–Noviodunum–Vicina. Campaniile 2003-2008 Monnaies des Xe–XIIIe siècles trouvés à Isaccea–Noviodunum–Vicina. Les campagnes archéologiques 2003-2008 GEOGRAFIE / GEOGRAPHY
Gheorghe ROMANESCU Ape curgătoare și izvoare sărate: etnomanagement și management actual în arealul Moldovei (bazinele hidrografice Siret și Prut) Flowing Waters and Salt Springs: Ethno-Management and Management in Effect in the Area of Moldavia (the Hydrographic Networks of Siret and Prut Rivers) ARTĂ / ARTS
Dan BASARAB-NANU Difuzarea modelelor plastice în zona Galaţi, secolele XVIII-XIX The Diffusion of Plastic Models in the Area of Galați, 18th-19th centuries. ISTORIE MODERNĂ /MODERN HISTORY
Stoica LASCU Modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878-1916) şi reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european (1913) The Modernization of Dobrudja within the Romanian State (1878-1916) and its Reintegration in the Context of Territorial Rebalancing in South-Eastern Europe (1913)
This book is the result of a project supported fnancially by the Local Council and Municipality of Alba Iulia, entitled „Alba Iulia – A History in Images of the City through Its Streets and Monuments”, which began in 2014. In this project, specialists from the 1Decembrie 1918 University of Alba Iulia and the National Museum of Unifcation Alba Iulia made use of an exceptional collection of images that had yet to be sufficiently explored.
„Cartea de faţă abordează un subiect cu siguranţă inedit pentru majoritatea producătorilor şi consumatorilor de studii istorice. În mod obişnuit, o asemenea temă face obiectul interesului sociologilor şi antropologilor, în calitatea sa de fenomen social şi, într‑un sens antropologic, de fenomen cultural. Dar oare poate fi considerată povestea ultraşilor români şi un fenomen istoric? Întrebarea pe care o pun aici este, fără îndoială, una retorică, pentru orice adept al perspectivei actuale cu privire la rosturile şi definirea ştiinţei istorice. Orice bucată din realitatea socială poate fi considerată un fenomen istoric, atâta vreme cât ea aparţine trecutului, adică a trecut cel puţin o zi (dacă nu chiar un minut) de la data manifestării sale. Mai departe, sigur, pentru ca acest subiect să devină unul cu adevărat istoric, mai este necesar ca el să fie tratat potrivit metodologiei specifice acestei discipline ştiinţifice, adică să fie transformat într‑o naraţiune coerentă, sistematică, explicativă, cu valoare de adevăr, a unor fapte, fenomene, concepte, sentimente etc. care au existat cu adevărat. Nu mai intrăm în detaliile bine-cunoscute oricărui specialist, care ţin de existenţa unor surse primare relevante, de cunoaşterea unei literaturi teoretice şi de specialitate lămuritoare şi apoi de viziunea critică şi de interpretarea creatoare care dau viaţă ţesăturii născute din împletirea acestor elemente constitutive ale discursului istoriografic.” (Sorin Mitu)