„Descoperirea tezaurelor monetare se datorează de cele mai multe ori hazardului și întâmplării, rareori ele fiind găsite în urma unor cercetări sistematice. Acest fapt face ca o parte din informație să se piardă înainte ca întregul tezaur să ajungă pe masa specialistului. În foarte multe cazuri, pe lângă lipsa datelor legate de contextul de descoperire, recipientul în care a fost depus tezaurul (fie că este vorba de material organic – săculeți textili sau de piele –, dar mai ales vase ceramice) se pierde, fie se deteriorează în momentul descoperirii ca urmare a entuziasmului produs asupra descoperitorului, fie că este pur și simplu ignorat și ulterior se distruge. Valoarea informațiilor istorice aduse de descoperirea unor tezaure monetare sau/și de podoabe este una foarte mare. Pe lângă datele legate de circulația monetară dintr-o anumită regiune, acest tip de document ne oferă informații referitoare la resorturi militar-administrative sau economice (fiscale) din zona respectivă, care au putut determina astfel de acumulări. În cazul tezaurelor care conțin și podoabe avem pe lângă o imagine a bunăstării celui care le deținea și una a modei și gusturilor. În cazul de față informațiile oferite sunt cu atât mai importante cu cât tezaurul a fost descoperit într-o zonă în care frontiera dintre Principatul Transilvaniei și Imperiul Otoman a fluctuat pe parcursul unui secol și jumătate, ceea ce a dus la impunerea unui adevărat condominium asupra acestor teritorii. Acest condominium s-a tradus în literatura de specialitate prin împărțirea atribuțiilor administrative, fiscale și juridice între cuceritori și cuceriți. Culoarul descris de bazinului inferior al Mureșului și-a păstrat rolul de zonă de tranzit spre și dinspre Transilvania. Acest fapt a dus la existența unui trafic de bunuri materiale și de numerar, care în cele din urmă au asigurat prosperitatea regiunii și implicit a locuitorilor. Tezaurele descoperite în zona Mureșului inferior, ascunse cel mai probabil în perioade tulburi, precum cele de la Radna, Chesinț, Toc și acum Groșii Noi pot susține cele afirmate mai sus.” - fragment din Introducere
„Prezenta lucrare porneşte de la un întreit aspect: de a pune la dispoziţia celor dornici de informare expresii şi citate latine, care confirmă o cultură ajunsă la un înalt nivel de dezvoltare, de a oferi traducerea exactă a lor, dar şi variantele sub care mai pot apărea, fie în literatura latină, fie la alte popoare moderne și, nu în ultimul rând, de a arăta faptul că, în general, întreaga civilizaţie modernă se sprijină pe zestrea culturală a Antichităţii.” din Cuvânt înainte
"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață
Laurent CHZARNOVSCHI Lui Florin Topoleanu / Á Florin Topoleanu
Crişan MUŞEŢEANU Florin Topoleanu la 65 de ani / Florin Topoleanu turns 65
LUCERNAE / LICHNOLOGY Maurizio BUORA Lo studio delle lucerne romane dell’etá tardorepubblicana e del primo-medio periodo imperiale nell’Italia Settentrionale
Ştefan Viorel GEORGESCU Opaițe cu cioc triunghiular, flancat de volute, descoperite la Tomis Lamps with Triangular-Shaped Nozzle Flanked by Volutes from Tomis
Laurent CHRZANOVSKI, Piotr DYCZEK Deux types lampes tardo-antiques, decouvertes dans les fouilles de Novae
Simona REGEP Consideraţii asupra unor lămpi romane descoperite în aşezarea civilă de la Tibiscum Considerations on a Few Roman Lamps Found in the Civil Settlement from Tibiscum
Costin CROITORU Sur les lampes du type « Euctemon » decouvertes a Barbosi, dep. de Galaţi
Dan ELEFTERESCU Opaiţe romane şi romano-bizantine de la Izvoarele (Sucidava), jud. Constanţa Roman and Early Byzantine Lamps from Izvoarele (Sucidava), Constanța County
Ioan VASILIU Un opaiţ cu simbol creştin de la Dinogetia–Garvăn A Lamp with Christian Symbol from Dinogetia–Garvăn
Radu PETCU, Ştefan V. GEORGESCU A Romano-Byzantine Bronze Oil Lamp with Christian Symbols Discovered at Capidava (Scythia Minor)
Florin CURTA Observaţii cu privire la opaiţele de lut din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea Remarks on 6th to Early 7th Century Clay Lamps in the Balkans
ARHEOLOGIE / ARCHAEOLOGY
Mihai IONESCU, Nicolae ALEXANDRU, Robert CONSTANTIN La ville de Callatis à l’époque hellénistique
Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA Jocuri şi jucători în Dacia Game and Gamers in Dacia
Bernd PÄFFGEN, George NUŢU, in Zusammenarbeit mit: DANIEL ANTON, MARIO HÖLZL, Florian RINSER,
Ursula SCHARAFIN-HÖLZL, Marion SCHEIBLECKER, Michaela SCHAUER Neue Prospektionsmethoden im Antiken Aegyssus
Max FIEDERLING, Bernd PÄFFGEN, Tobias PFLEDERER Noviodunum – die Suche nach dem Hafen. Eine Alte Frage und Neue Forschungen unter Einsatz von Modernen Unterwasserarchäologischen Prospektionsmethoden
Ştefan-Emilian GAMUREAC A Forlimpopoli Amphora Type at Noviodunum
Ştefan HONCU, Aurel-Daniel STĂNICĂ Amfore romane şi romano-bizantine descoperite în villa rustica de la Capaclia, judeţul Tulcea Roman and Roman-Byzantine Amphorae Descovered at Villa Rustica from Capaclia, Tulcea County
Martin AUER Municipium Claudium Aguntum – Kitchen Residues from the Atrium House
George BOUNEGRU, Sorin COCIŞ Again on the Dalmatian Brooches from Dacia
Ergün LAFLI, Maurizio BUORA Some Bizantyne Ceramics in the Museum of Bursa
Cristian SCHUSTER Zur Wasserversorgung einer Frühmittelalterlichen Dridu-Siedlung im Unteren Argeş-Gebiet ISTORIE–EPIGRAFIE–PAPIROLOGIE / HISTORY–EPIGRAPHY–PAPIROLOGY
Lucreţiu MIHĂILESCU-BÎRLIBA About the Crisis under Marcus Aurelius in Moesia Inferior
Alexandru AVRAM Une stèle funéraire de byzance (?) de la collection Mihail C. Sutzu
Octavian BOUNEGRU Aspects of the pottery industry in Hellenistic and Roman Egypt. Papyrological Sources NUMISMATICĂ / NUMISMATICS
Gabriel TALMAŢCHI Din nou despre activitatea monetăriei histriene în perioadă preromană Again about the Activity of the Histrian’s Mint in the Preroman Period
Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU Monede din secolele X-XIII descoperite la Isaccea–Noviodunum–Vicina. Campaniile 2003-2008 Monnaies des Xe–XIIIe siècles trouvés à Isaccea–Noviodunum–Vicina. Les campagnes archéologiques 2003-2008 GEOGRAFIE / GEOGRAPHY
Gheorghe ROMANESCU Ape curgătoare și izvoare sărate: etnomanagement și management actual în arealul Moldovei (bazinele hidrografice Siret și Prut) Flowing Waters and Salt Springs: Ethno-Management and Management in Effect in the Area of Moldavia (the Hydrographic Networks of Siret and Prut Rivers) ARTĂ / ARTS
Dan BASARAB-NANU Difuzarea modelelor plastice în zona Galaţi, secolele XVIII-XIX The Diffusion of Plastic Models in the Area of Galați, 18th-19th centuries. ISTORIE MODERNĂ /MODERN HISTORY
Stoica LASCU Modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878-1916) şi reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european (1913) The Modernization of Dobrudja within the Romanian State (1878-1916) and its Reintegration in the Context of Territorial Rebalancing in South-Eastern Europe (1913)
„Prezenta lucrare ştiinţifică este o parte din teza de doctorat a autoarei, susţinută în anul 2015 în cadrul Şcolii doctorale în Istorie a Universităţii din Oradea.(...)
Tema volumului analizează rolul „elitei minore” a satului românesc arădean, prin preoţii şi învăţătorii care au activat în lumea rurală, în afirmarea economică, culturală şi politică a naţiunii române moderne din zona Aradului, cu implicaţii importante asupra unui spaţiu geografic românesc mai întins, până în Banat, Crişana şi Transilvania istorică. Din această „lume tăcută” a satului, prin strădaniile elitei minore s-a ridicat „elita majoră” a românilor arădeni, formată din profesori la Preparandia din Arad, protopopi şi înalţi ierarhi ai Episcopiei Ortodoxe a Aradului, avocaţi, notari, medici, comercianţi, funcţionari de bancă, meseriaşi proprietari de ateliere, ţărani înstăriţi. Împreună, ele vor contribui la maturizarea şi organizarea politică a naţiunii române, conducând- o în evenimente de răscruce ca 1848/49, 1867/68, 1892/94, Primul Război Mondial, anul apoteotic al Unirii din 1918/1919. Aşa se explică, printre altele, de ce în toamna anului 1918 Aradul a fost unul din centrele politice – dacă nu cel mai important, în care s-a hotărât şi organizat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.” (din „Cuvânt înainte”)