"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață

Sommaire

Caius Dobrescu, Noir, Eastern Europe, and the Global Imaginary

East European Noir – General and Particular

Caius Dobrescu, Exploring/Inventing East-European Noir. An Attempt to Modelling Historical Transformation

Doru Pop, The Socialist Boy Detectives and The Cold Wars of Childhood

Katre Talviste, The Curious Case of Juhan Paju and a Fortunate Choice of Pop Lit over Poetry

Primož Mlačnik, From Minor Literature to Neoliberal Noir: The Detective Novels of Sergej Verč

Marcela Poučová, « Accepter et pardonner, c’est se réconcilier avec soi-même ». l’Histoire tchèque du XXe siècle vue par le roman policier

Radu Toderici, Late Modernist Noirs: Béla Tarr’s Damnation/ Kárhozat and György Fehér’s Passion/ Szenvedély

Gender & Noir

Amalia Mărășescu, Female Detectives in Romanian Literature: Vitoria Lipan and Minerva Tutovan

Roxana Eichel, Intersecting Inequalities in Romanian Crime Series Shadows (HBO). Expressions of Identity between Authenticity, Stereotypes and “Eastploitation”

Andrada Fătu-Tutoveanu, Death Becomes Her. Implicit Religion, Relics, Myth-Making and the Witch Complex in Visual Representations of Women in Film Noir. A Case Study

East Seen From the West

Paul Bleton, Lu a l’Ouest, le crime de l’Est a du lest

Ioana Andrea Diaconu, Creating and Destroying Prejudices. Romanian Characters in German Television Thrillers Beginning with the Millennium

Sándor Kálai, Europa Blues (L’Europe de l’Est des romans policiers scandinaves)

Noir sans frontiers: Beyond Genre and Geography

Marius-Mircea Crișan & Carol Senf, The Mysteries of the Post-Communist Vampire: Detective Features in the Novel Nepotul lui Dracula by Alexandru Mușina

Alex Văsieș, Narrative Devices in Motion: From Genre Fiction to Mainstream Fiction in Florin Chirculescu’s Prose

Maria Barbu, Virtual Dystopias: Westworld and Technology’s Potential to Save or Enslave the World

Carmen Borbély, Noir Affect in Lauren Beukes’s Zoo City

Ruxandra Cesereanu, The Savage Detectivism of Roberto Bolaño’s Fiction

Călina Părău, Residues and Presents in Contemporary Shrinking Temporalities

Les imaginaires du féminin/masculin dans la littérature

Najate Nerci, Introduction

Corin Braga, The New Amazons: Second-Wave Feminist Dystopias Assunção Pesché Luísa, Les héroïnes (fatales) brésiliennes : archétypes et métamorphoses

Gérard Peylet, Le masculin et le féminin dans le roman sandien : Vers un dépassement de la dualité

Crina-Magdalena Zărnescu, Sous le masque du masculin ? Approche poétique du roman Mémoires d’Hadrien de Marguerite Yourcenar

Souad Atoui-Labidi, Réinvention et détournement du féminin ou Schéhérazade au masculin dans ZABOR ou les psaumes de Kamel Daoud

Eylül-Sabo-Andrada Yunusoglu, “The Harem Within”: The Complexity of Female Identity in Elif Shafak’s Black Milk

Fatema-Ezzahra Taznout, Yasmine Chami, une écriture de l’intranquilité

Hichem Ismaïl, L’antagonisme du féminin et du masculin dans Salammbô de Flaubert

Laura T. Ilea, La littérature féminine en infrarouge. Au-delà du nihilisme

„A rămas destul de puţin cunoscută evoluţia locuirii medievale timpurii din partea românească a Banatului, cu presupuse schimbări intervenite în decursul vremii, alături de eventuale tendinţe și aspecte specifice. În lipsa altor surse la îndemână, fără îndoială că noi contribuţii sunt de așteptat din partea arheologiei. În ultimele trei decenii, rolul decisiv a revenit săpăturilor preventive, într-o măsură sau alta fiind investigate și în acest spaţiu noi situri, din păcate cu rezultate doar semnalate, cazul celor mai multe dintre ele. Cel de la Giarmata–Baraj a fost identificat în anul 2011 pe traseul Autostrăzii Timișoara–Lugoj, urmând la scurt timp cercetarea arheologică preventivă, susţinută de un colectiv al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.” (din „Cuvânt-înainte”)

Profesorul Liviu Franga este demult o prezenţă remarcabilă în cultura românească, deşi scrie mereu cu discreţie, cu reţinere, spre a nu tulbura parcă un anumit echilibru cosmic, în care crede precum credeau marii săi cărturari antici, ilustratori ai clasicismului greco‑latin.

De această dată, distinsul intelectual vine în faţa cititorilor cu o lucrare care este deopotrivă o carte‑manifest şi o carte‑document.

Cartea este în întregimea sa un elogiu adus limbii latine, limbii române, culturii moderne privite ca dezvoltare a acelei antice greco‑romane şi mai ales romane. Liviu Franga scrie aici mai multe fraze memorabile, cu putere de maximă, dar una este antologică: „Romanitatea dispărând, generează umanitatea şi asigură dăinuirea, adică viitorul Istoriei”. Această zicere devine un adevărat imn care s-ar cuveni cântat mereu latinităţii. Dacă decidenţii din domeniul educaţiei ar avea curiozitatea, răbdarea şi inspiraţia să citească această confesiune a profesorului Liviu Franga, ar înţelege ce rost are cunoaşterea limbii latine şi a civilizaţiei romane, precum şi predarea acesteia în şcoală. Autorul ne aminteşte mereu printre rânduri că datorăm latinităţii originea noastră, limba, numele etnic (acela de român), ca şi o anumită forma mentis. Fie şi numai pentru aceasta, lucrarea rămâne antologică, iar autorul merită preţuirea şi lauda tuturor intelectualilor autentici, a iubitorilor de cultură şi a celor care pregătesc viitorul noilor generaţii. (Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române)