Autorul, decedat în urmă cu câţiva ani, a fost membru al Academiei Maghiare, şef de sector la Institutul de Istorie al aceleiaşi academii, profesor consultant la câteva universităţi din ţara vecină. La comanda unei edituri engleze, a redactat acest volum. La scurt timp, a fost publicat, în maghiară, iar acum se află în pregătire, a doua ediţie engleză. Este prima sinteză de acest tip, foarte modernă şi extrem de „rece”, din punct de vedere naţional, care se scrie după cel de-al Doilea Război Mondial. Istoriografia românească nu deţine încă o traducere de istorie a regatului medieval maghiar, cu toate că interesul pentru această istorie este superlativ, atât prin implicările din Transilvania, cât şi peste munţi, în Ţara Românească şi Moldova. Traducerea face oficiul de a transfera o întreagă terminologie instituţională care nu are sau are echivalări ambigue şi incorecte. Îngrijitorii de ediţie au produs o introducere biografică şi o apreciere asupra realizării, din punct de vedere al interesului românesc.

-

-

„A rămas destul de puţin cunoscută evoluţia locuirii medievale timpurii din partea românească a Banatului, cu presupuse schimbări intervenite în decursul vremii, alături de eventuale tendinţe și aspecte specifice. În lipsa altor surse la îndemână, fără îndoială că noi contribuţii sunt de așteptat din partea arheologiei. În ultimele trei decenii, rolul decisiv a revenit săpăturilor preventive, într-o măsură sau alta fiind investigate și în acest spaţiu noi situri, din păcate cu rezultate doar semnalate, cazul celor mai multe dintre ele. Cel de la Giarmata–Baraj a fost identificat în anul 2011 pe traseul Autostrăzii Timișoara–Lugoj, urmând la scurt timp cercetarea arheologică preventivă, susţinută de un colectiv al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.” (din „Cuvânt-înainte”)

Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă. Mult mai puţine date au fost publicate despre Batalionul I Grăniceresc de Gardă (1933–1940) – destinat, inițial, pentru a fi cantonat în Năsăud, dar instalat efectiv în garnizoana Bistriţa – înfiinţat de regele Carol al II-lea, menit a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean, şi care a avut ca areal geografic de recrutare locuitorii din fostele comune grănicereşti. Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să ofere cititorilor un corpus documentar privitor la acest batalion prin publicarea sau reluarea unor materiale scrise, provenite din mai multe surse: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Arhivele Militare Piteşti, presa vremii, însemnări memorialistice etc. (Editorii)

 

SOMMAIRE

Laura T. Ilea, Repenser le politique à travers des imaginaires dispersés

Imaginaire spatial et réflexion politique/Spatial Imaginary and Political Reflection

Amaryll Chanady, The Spatial Imaginary and Literary Reflections on the Political
Nicolas Beauclair, Vecteurs identitaires des discours autochtones : affirmation dʼune ontologie politique
Simon Harel, La route et la loi du père (jusquʼà La route de Cormac McCarthy)
Yoshiro Sakamoto, Ştefan Baciu, Archipelagic Poet from Romania
Dana Bizuleanu, Exploring Diversity: The Literature of Migration
Silviu Lupaşcu, Le Sabre et la plume à écrire. Espaces politiques, spirituels, angéliques dans le système philosophique dʼIbn Khaldun

Éthique du commun et puissance/Ethics of the Commons and Power

Érik Bordeleau, Exercices dʼauto-virtualisation dans lʼélément anonyme de la pensée
Isabelle Galichon, Lʼinjonction à témoigner du « Parlement des invisibles » :Entre expression émancipatrice et représentation inachevée
Horea Poenar, Ethics of the Commons. Art and the Dislocation of the World
Hubert Gendron-Blais, Dimensions sonores du politique : recherche-création autour des sons des mouvements
Ion Copoeru, La voix et la honte. De la narration impossible à la possibilité narrative
Claudio Clivio, Emanuele Severino, Diego Fusaro et la critique de la Multitude
Francis Douville Vigeant, Pensée politique et pacifisme chez Stefan Zweig

Arts et politique/Art and Politics

Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu – An Anarchetypal Writer
Laura T. Ilea, Lʼimaginaire est apolitique : Pierre ou les Taches solaires de Vlad Zografi
Călina Părău, Remembering Images: Cinema Thinking the Century
Cristina Eșianu Farcaș, Logiques de la jetabilité : Dépossession et voix off dans le documentaire dʼanimation Le voyage de M. Crulic
Nicoleta Popa Blanariu, A Transdisciplinary Deconstruction of Ideology. Gnostic Alchemic Imaginary, Dialectic Materialism and Atomic Physics in Vintilă Horiaʼs Novels

Utopies et hétérotopies /Utopia and Heterotopia

Corin Braga, Utopies féministes modernes et rêves de parthénogenèse
Marius Conkan, Heterotopias: Making and Remaking Imaginary Spaces
Radu Toderici, Les allusions à lʼutopie – que nous disent-elles sur lʼhistoire du genre utopique ?

Politique et mentalités /Politics and Mentalities

Ştefan Borbély, The Year 1968 in Romania and Two Literary Aftershocks
Adrian G. Matus, The Reception of the American Counterculture in Communist Romania (1960-1975). The Rebels with a Cause
Doru Pop, Patriarchal Discourses and Anti-Feminine Attitudes in Romanian Political and Media Cultures
Denis Fleurdorge, Les représentations du politique. De la symbolique du pouvoir au pouvoir de la symbolisation
Jean Libis, Les arbres et la forêt ou lʼâge dʼor des gauchismes français

Adagio: Thèses politiques/Political Theses

Călin Andrei Mihăilescu, Theses on Political Reimagination

Book Reviews