Politica de utilizare a cookie-urilor
Our website uses cookies. By using our website, you consent to our use of cookies in accordance with our Cookies Policy.
Rezultate căutare pentru 'Adrian Ursu��iu'
Autorul, decedat în urmă cu câţiva ani, a fost membru al Academiei Maghiare, şef de sector la Institutul de Istorie al aceleiaşi academii, profesor consultant la câteva universităţi din ţara vecină.
La comanda unei edituri engleze, a redactat acest volum. La scurt timp, a fost publicat, în maghiară, iar acum se află în pregătire, a doua ediţie engleză.
Este prima sinteză de acest tip, foarte modernă şi extrem de „rece”, din punct de vedere naţional, care se scrie după cel de-al Doilea Război Mondial.
Istoriografia românească nu deţine încă o traducere de istorie a regatului medieval maghiar, cu toate că interesul pentru această istorie este superlativ, atât prin implicările din Transilvania, cât şi peste munţi, în Ţara Românească şi Moldova.
Traducerea face oficiul de a transfera o întreagă terminologie instituţională care nu are sau are echivalări ambigue şi incorecte.
Îngrijitorii de ediţie au produs o introducere biografică şi o apreciere asupra realizării, din punct de vedere al interesului românesc.
70,00 LEI
„The frontiers of the Roman Empire, over 5000 km long, stretch from the Atlantic coast of Scotland, along the Rhine and the Danube, also enclose the Banat region and Transylvania, then going down along the Oriental Carpathians to the Black Sea; from the southern coast of the Black Sea they continue towards the Near East until the Red Sea; then, in North Africa, they line the edge of the Sahara desert until the Atlantic coast of Morocco. Over this entire area, visible traces of fortifications, roads and settlements are still preserved, but numerous monuments still lay hidden underneath the earth. Despite the fact that the Roman frontiers crossed regions with different relief and climate, they constitute a whole in that they were designed to protect Roman territories. The research of these monuments and the preservation policy regarding them was and is unequal in the various presentday states on whose territory traces of the Roman frontier are to be found. Consequently, in the ‘80s of the 20th century, the idea of globally protecting the Roman frontiers, viewed as a unitary monument, was met. In 1987, Hadrian’s Wall in United Kingdom was declared a UNESCO monument. It was followed in 2005 by the German-Raetian sector, on which occasion the UNESCO committee decided to set up the ‘Frontiers of the Roman Empire’ site. (...)
This project through its complexity generated an interdisciplinary approach of the proposed subject stimulating such future attempts in the archaeological research field. By using the latest technical methods of non-destructive investigation the project did not damage the stratigraphy of the archaeological site obtaining instead a high amount of data otherwise time consuming judging from the archaeological excavations perspective contributing also to the preservation of the cultural heritage.” - Introduction
140,00 LEI
„Lucrarea care vede acum lumina tiparului se apleacă asupra istoriei unei regiuni care este departe de a fi ocolit interesul specialiștilor datorită dimensiunilor multietnice, multiculturale și multiconfesionale care i-au îmbogățit istoria și i-au conferit un rol de punte de legătură între imperii, lumi și culturi Banatul. Punctul de pornire l-a constituit o valoroasă teză de doctorat Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldică și genealogie, susținută cu succes de autoare în cadrul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din București.
Ceea ce conferă o valoare deosebită lucrării, trebuie spus de la început, este introducerea în circuitul științific a unor informații inedite, descoperite de Patricia Manea în arhivele pe care le-a cercetat cu asiduitate, pornind în fapt de la un fond arhivistic uitat și neexplorat, provenind din arhiva veche a comitatului Caraș, păstrat pe vremuri la muzeul din Lugoj și ajuns apoi în depozitele arhivelor din Timișoara. Mergând pe urmele acestor arhive «călătoare», dispersate de-a lungul timpului și în condiții istorice uneori tragice, cum a fost și istoria Banatului, a fost recompus, pas cu pas, dosarul inițial. Aceeași complexitate culturală și etno-confesională a determinat-o pe autoare, în chip fericit și justificat credem noi, să abordeze istoria elitelor bănățene în mod global, nu pe considerente și preferințe etnice care ar fi creat o fragmentare artificială ce putea împiedica înțelegerea fenomenelor în adâncimea și în integralitatea lor.”
Prof. emerit Antal Lukacs
Nou
65,00 LEI
Romanian nationalism has been and it still is a research topic that has generated and still generates various controversies, both at the level of the opinions of the authors who have dealt with this subject, and at the level of the interpretations that the reader can have on such a topic. And the analysis of the evolution of Romanian nationalism since 1989 is a theme that can be included in this framework of different, and sometimes even contradictory, approaches. Moreover, any analysis of post-communist Romanian nationalism may have its limitations, in terms of the authors’ approaches, and because, in general, approaches to nationalism have a certain potential for inaccuracy. The nationalist phenomenon is very complex because it refers to the people (the nation) and the country and quite often the boundary between nationalism and patriotism, for example, is quite weak. And in the Romanian case, things were even more complicated, both because the nationalism responded to a need for homogeneity existing in the post-communist Romanian society, and because the Romanian nationalism had a specific and quite complex typology.
In this paper, we referred more to those aspects that looked at the presence of nationalism in areas such as society, culture, religion or interethnic relations. Moreover, the period chosen for the study was rather a delicate one, considering the fact that the last decade of the twentieth century was, for Romania, a period of search of the road that the country needed to straighten, after half a century of totalitarian regime. And studying nationalism in such a historical context may have different interpretations, especially since post-communist Romanian nationalism, as some Romanian authors have stated, could be considered as paradigmatic for nationalism in general, because of its subtlety and complexity. (from the „Introduction”)