„Una dintre consecinţele benefice în plan istoric ale Marii Uniri de la 1918 o reprezintă stimularea înfiinţării de instituţii de învăţământ, cultură ș.a. în teritoriile unite cu Țara. Transilvania a fost printre provinciile în care au luat fiinţă cele mai multe instituţii românești, între cele mai însemnate situânduse Universitatea Daciei Superioare la Cluj în anul 1919. Centenarul aniversării întemeierii universităţii românești a prilejuit publicarea unui număr mare de monografii și sinteze de autor, sau prin colaborarea mai multor specialiști, care par să fi epuizat cam tot ceea ce se putea scrie despre Alma Mater Napocensis (geneză, înfiinţare, evoluţie în timp etc.). În ciuda acestei literaturi știinţifice bogate recente dar și din deceniile trecute (menţionăm doar lucrările monumentale redactate de Vasile Pușcaș și volumele coordinate de Ioan-Aurel Pop, Simion Simon, Ioan Bolovan sau Ovidiu Ghitta) au rămas cu siguranţă subiecte încă neexplorate ori ce își așteaptă reluarea interpretativă, precum și aducerea în circuitul știinţific a unor surse inedited privind istoria universităţii, însemnări, documente și fotografii care sunt probabil răspândite în diverse arhive publice și private din ţară și străinătate. Tocmai de aceea, recuperarea și editarea critică a unor asemenea documente rămâne un obiectiv actual pentru cercetătorii interesaţi de istoria universităţii din capitala (neoficială) a Transilvaniei.” - Ioan Bolovan

Sommaire

Caius Dobrescu, Noir, Eastern Europe, and the Global Imaginary

East European Noir – General and Particular

Caius Dobrescu, Exploring/Inventing East-European Noir. An Attempt to Modelling Historical Transformation

Doru Pop, The Socialist Boy Detectives and The Cold Wars of Childhood

Katre Talviste, The Curious Case of Juhan Paju and a Fortunate Choice of Pop Lit over Poetry

Primož Mlačnik, From Minor Literature to Neoliberal Noir: The Detective Novels of Sergej Verč

Marcela Poučová, « Accepter et pardonner, c’est se réconcilier avec soi-même ». l’Histoire tchèque du XXe siècle vue par le roman policier

Radu Toderici, Late Modernist Noirs: Béla Tarr’s Damnation/ Kárhozat and György Fehér’s Passion/ Szenvedély

Gender & Noir

Amalia Mărășescu, Female Detectives in Romanian Literature: Vitoria Lipan and Minerva Tutovan

Roxana Eichel, Intersecting Inequalities in Romanian Crime Series Shadows (HBO). Expressions of Identity between Authenticity, Stereotypes and “Eastploitation”

Andrada Fătu-Tutoveanu, Death Becomes Her. Implicit Religion, Relics, Myth-Making and the Witch Complex in Visual Representations of Women in Film Noir. A Case Study

East Seen From the West

Paul Bleton, Lu a l’Ouest, le crime de l’Est a du lest

Ioana Andrea Diaconu, Creating and Destroying Prejudices. Romanian Characters in German Television Thrillers Beginning with the Millennium

Sándor Kálai, Europa Blues (L’Europe de l’Est des romans policiers scandinaves)

Noir sans frontiers: Beyond Genre and Geography

Marius-Mircea Crișan & Carol Senf, The Mysteries of the Post-Communist Vampire: Detective Features in the Novel Nepotul lui Dracula by Alexandru Mușina

Alex Văsieș, Narrative Devices in Motion: From Genre Fiction to Mainstream Fiction in Florin Chirculescu’s Prose

Maria Barbu, Virtual Dystopias: Westworld and Technology’s Potential to Save or Enslave the World

Carmen Borbély, Noir Affect in Lauren Beukes’s Zoo City

Ruxandra Cesereanu, The Savage Detectivism of Roberto Bolaño’s Fiction

Călina Părău, Residues and Presents in Contemporary Shrinking Temporalities

Les imaginaires du féminin/masculin dans la littérature

Najate Nerci, Introduction

Corin Braga, The New Amazons: Second-Wave Feminist Dystopias Assunção Pesché Luísa, Les héroïnes (fatales) brésiliennes : archétypes et métamorphoses

Gérard Peylet, Le masculin et le féminin dans le roman sandien : Vers un dépassement de la dualité

Crina-Magdalena Zărnescu, Sous le masque du masculin ? Approche poétique du roman Mémoires d’Hadrien de Marguerite Yourcenar

Souad Atoui-Labidi, Réinvention et détournement du féminin ou Schéhérazade au masculin dans ZABOR ou les psaumes de Kamel Daoud

Eylül-Sabo-Andrada Yunusoglu, “The Harem Within”: The Complexity of Female Identity in Elif Shafak’s Black Milk

Fatema-Ezzahra Taznout, Yasmine Chami, une écriture de l’intranquilité

Hichem Ismaïl, L’antagonisme du féminin et du masculin dans Salammbô de Flaubert

Laura T. Ilea, La littérature féminine en infrarouge. Au-delà du nihilisme