„Cartea de faţă este sprijinită pe monografia cercetărilor din aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi tag, dar în forma sa finală susţine o dezbatere a problematicii perioadei în legătură cu întreg spaţiul nord-vestic al României. Desigur, a fost inevitabilă introducerea în discuţie a informaţiilor cunoscute din teritoriile învecinate sau mai îndepărtate, întregul bazin al Tisei superioare şi Transilvania în primul rând, apoi din restul bazinului carpatic, ca şi din regiunile extracarpatice ale României. Este de adăugat precizarea că prin locuire a fost înţeleasă totalitatea manifestărilor habitatului uman depistabile pe cale arheologică în teritoriul studiat, inclusiv mai puţinele descoperiri funerare, deşi acestea nu au fost sistematic tratate şi la modul detaliat.
Cercetarea arheologică a sitului de la Lazuri nu ar fi fost posibilă în condiţii bune fără contribuția unor generații succesive de studenţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, astăzi unii dintre ei arheologi la instituţii de specialitate şi cărora le datorez cele mai sincere mulţumiri.” din Cuvânt înainte
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates
„A rămas destul de puţin cunoscută evoluţia locuirii medievale timpurii din partea românească a Banatului, cu presupuse schimbări intervenite în decursul vremii, alături de eventuale tendinţe și aspecte specifice. În lipsa altor surse la îndemână, fără îndoială că noi contribuţii sunt de așteptat din partea arheologiei. În ultimele trei decenii, rolul decisiv a revenit săpăturilor preventive, într-o măsură sau alta fiind investigate și în acest spaţiu noi situri, din păcate cu rezultate doar semnalate, cazul celor mai multe dintre ele. Cel de la Giarmata–Baraj a fost identificat în anul 2011 pe traseul Autostrăzii Timișoara–Lugoj, urmând la scurt timp cercetarea arheologică preventivă, susţinută de un colectiv al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.” (din „Cuvânt-înainte”)
Sommaire
Caius Dobrescu, Noir, Eastern Europe, and the Global Imaginary
East European Noir – General and Particular
Caius Dobrescu, Exploring/Inventing East-European Noir. An Attempt to Modelling Historical Transformation
Doru Pop, The Socialist Boy Detectives and The Cold Wars of Childhood
Katre Talviste, The Curious Case of Juhan Paju and a Fortunate Choice of Pop Lit over Poetry
Primož Mlačnik, From Minor Literature to Neoliberal Noir: The Detective Novels of Sergej Verč
Marcela Poučová, « Accepter et pardonner, c’est se réconcilier avec soi-même ». l’Histoire tchèque du XXe siècle vue par le roman policier
Radu Toderici, Late Modernist Noirs: Béla Tarr’s Damnation/ Kárhozat and György Fehér’s Passion/ Szenvedély
Gender & Noir
Amalia Mărășescu, Female Detectives in Romanian Literature: Vitoria Lipan and Minerva Tutovan
Roxana Eichel, Intersecting Inequalities in Romanian Crime Series Shadows (HBO). Expressions of Identity between Authenticity, Stereotypes and “Eastploitation”
Andrada Fătu-Tutoveanu, Death Becomes Her. Implicit Religion, Relics, Myth-Making and the Witch Complex in Visual Representations of Women in Film Noir. A Case Study
East Seen From the West
Paul Bleton, Lu a l’Ouest, le crime de l’Est a du lest
Ioana Andrea Diaconu, Creating and Destroying Prejudices. Romanian Characters in German Television Thrillers Beginning with the Millennium
Sándor Kálai, Europa Blues (L’Europe de l’Est des romans policiers scandinaves)
Noir sans frontiers: Beyond Genre and Geography
Marius-Mircea Crișan & Carol Senf, The Mysteries of the Post-Communist Vampire: Detective Features in the Novel Nepotul lui Dracula by Alexandru Mușina
Alex Văsieș, Narrative Devices in Motion: From Genre Fiction to Mainstream Fiction in Florin Chirculescu’s Prose
Maria Barbu, Virtual Dystopias: Westworld and Technology’s Potential to Save or Enslave the World
Carmen Borbély, Noir Affect in Lauren Beukes’s Zoo City
Ruxandra Cesereanu, The Savage Detectivism of Roberto Bolaño’s Fiction
Călina Părău, Residues and Presents in Contemporary Shrinking Temporalities
Les imaginaires du féminin/masculin dans la littérature
Najate Nerci, Introduction
Corin Braga, The New Amazons: Second-Wave Feminist Dystopias Assunção Pesché Luísa, Les héroïnes (fatales) brésiliennes : archétypes et métamorphoses
Gérard Peylet, Le masculin et le féminin dans le roman sandien : Vers un dépassement de la dualité
Crina-Magdalena Zărnescu, Sous le masque du masculin ? Approche poétique du roman Mémoires d’Hadrien de Marguerite Yourcenar
Souad Atoui-Labidi, Réinvention et détournement du féminin ou Schéhérazade au masculin dans ZABOR ou les psaumes de Kamel Daoud
Eylül-Sabo-Andrada Yunusoglu, “The Harem Within”: The Complexity of Female Identity in Elif Shafak’s Black Milk
Fatema-Ezzahra Taznout, Yasmine Chami, une écriture de l’intranquilité
Hichem Ismaïl, L’antagonisme du féminin et du masculin dans Salammbô de Flaubert
Laura T. Ilea, La littérature féminine en infrarouge. Au-delà du nihilisme