SOMMAIRE
Horea Poenar, A World to Win. But in Whose Image?
I. The Challenge of Community
Simon Harel, Face aux littératures des Premières Nations
Florin Poenaru, We, the People!: Community, Populism and the Crisis of Political Representation
Alex Cistelecan, Community Building in Post-historical Times
Vladimir Borțun, The EU is Naked: The Progressive Clothes of a Capitalist Project
Horea Poenar, Bad New World. The (Relative) Rebirth of the Commons
Călina Părău, Community and Togetherness after the Non-sharable
Alexandru Matei, De la métaphysique du « commun » au « comment vivre ensemble ». Jean-Luc Nancy et Roland Barthes sur la communauté
Aura Poenar, Reconstructing Communities. In Spite of all Machinery of Disimagination
Corin Braga, L’attaque contre l’individualité dans les antiutopies totalitaires modernes
Diana I. Santiago, Slaves and Slavery in the 19th Century Puerto Rican Literature
Laura T. Ilea, Inch’Allah : La honte et la « géographie de l’affect »
Emmanuela Pustan, On the Artistic Propensity of Pathology: Georges Didi-Huberman and the Invention of Hysteria
II. Communities at Work
Ioan Pop-Curșeu, Can Art (Re)build a Community? The Roşia Montană Case, between Past and Future
Ruxandra Cesereanu, Political Escapes from Prisons and Camps in the 20th Century – Antisystemic Mentalities
Marius Lazăr, What Can Be Seen. Documenting the Transition Between Telling and Showing
Carmen Borbély, Communities under Erasure in Seamus Deane’s Reading in the Dark
Petronia Popa Petrar, Written Communities: Imagining Connection in Virginia Woolf’s Novels
Alina Monica Toma, Dystopian Community in Lois Lowry’s Novel The Giver
Amalia Cotoi, Mircea Nedelciu’s Community of Tratament fabulatoriu
Rareș Moldovan, The State of Play: Geektopia in Ready Player One
Doru Pop, Deterritorialized Cinema, Dislocated Spaces and Disembodied Characters in Bogdan Mirică’s Câini
Mihaiela Ilea, Niche Structures in Television. Video Poetry – Visually Reading the Reality
Răzvan Cîmpean, Kaleidoscopic History. Visually Representing Community in Tarkovsky’s The Mirror
Cristina Popescu, The Woman as a Misfit in Michelangelo Antonioni’s Tetralogy
Cristina Diamant, Stranger(s’) Voices at Home. The Many Faces of Cillian Murphy as the Misfit
Iulia Rădac, The Posture of the Writer in a Teenager’s Book: Mircea Eliade’s Romanul Adolescentului Miop
Book Reviews
„În conștiinţa multor români, dimineaţa zilei de 8 mai 1999 a trecut neobservată.
Atunci, în a doua zi a vizitei sale în România, Papa Ioan Paul al II-lea pășea, întro manieră mai curând discretă, în curtea cimitirului Bellu catolic din București.
Ținuse să se roage la câteva morminte cunoscute până atunci mai curând evlaviei populare. Trei dintre episcopii Bisericii Greco-Catolice – desfiinţată în 1948 și supusă la o lungă persecuţie, până la sfârșitul lui 1989 –, fuseseră înmormântaţi acolo în perioada comunistă.
Primul dintre cei trei, Vasile Aftenie (născut în 14 iulie 1899), a fost înhumat pe ascuns de Securitate în după-amiaza zilei de 10 mai 1950. Se sfârșise cu câteva ore mai devreme, în noaptea precedentă, la penitenciarul Văcărești, unde se afla încarcerat, după 25 martie, data când făcuse un grav accident vascular cerebral. După opt luni de anchete dure în subsolurile Ministerului de Interne, deznodământul era de așteptat, chiar și pentru un om de cincizeci de ani, cu o sănătate bună, așa cum era episcopul. Aura suferinţei lui a însoţit ulterior mărturia Bisericii clandestine, fiind în același timp un semn pentru toţi că martiriul pentru credinţă și recunoașterea lui publică nu se prea întâlnesc simultan în istorie. Întrun târziu, după o lungă și anevoioasă documentare arhivistică, i-a fost atestat martiriul în favoarea Bisericii Greco-Catolice. Episcopul Aftenie a putut intra oficial în panteonul sfinţilor, în 2 iunie 2019. A fost beatificat împreună cu ceilalţi șase episcopi greco-catolici de Papa Francisc însuși, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.” (din „Prefață”)
Sommaire
Caius Dobrescu, Noir, Eastern Europe, and the Global Imaginary
East European Noir – General and Particular
Caius Dobrescu, Exploring/Inventing East-European Noir. An Attempt to Modelling Historical Transformation
Doru Pop, The Socialist Boy Detectives and The Cold Wars of Childhood
Katre Talviste, The Curious Case of Juhan Paju and a Fortunate Choice of Pop Lit over Poetry
Primož Mlačnik, From Minor Literature to Neoliberal Noir: The Detective Novels of Sergej Verč
Marcela Poučová, « Accepter et pardonner, c’est se réconcilier avec soi-même ». l’Histoire tchèque du XXe siècle vue par le roman policier
Radu Toderici, Late Modernist Noirs: Béla Tarr’s Damnation/ Kárhozat and György Fehér’s Passion/ Szenvedély
Gender & Noir
Amalia Mărășescu, Female Detectives in Romanian Literature: Vitoria Lipan and Minerva Tutovan
Roxana Eichel, Intersecting Inequalities in Romanian Crime Series Shadows (HBO). Expressions of Identity between Authenticity, Stereotypes and “Eastploitation”
Andrada Fătu-Tutoveanu, Death Becomes Her. Implicit Religion, Relics, Myth-Making and the Witch Complex in Visual Representations of Women in Film Noir. A Case Study
East Seen From the West
Paul Bleton, Lu a l’Ouest, le crime de l’Est a du lest
Ioana Andrea Diaconu, Creating and Destroying Prejudices. Romanian Characters in German Television Thrillers Beginning with the Millennium
Sándor Kálai, Europa Blues (L’Europe de l’Est des romans policiers scandinaves)
Noir sans frontiers: Beyond Genre and Geography
Marius-Mircea Crișan & Carol Senf, The Mysteries of the Post-Communist Vampire: Detective Features in the Novel Nepotul lui Dracula by Alexandru Mușina
Alex Văsieș, Narrative Devices in Motion: From Genre Fiction to Mainstream Fiction in Florin Chirculescu’s Prose
Maria Barbu, Virtual Dystopias: Westworld and Technology’s Potential to Save or Enslave the World
Carmen Borbély, Noir Affect in Lauren Beukes’s Zoo City
Ruxandra Cesereanu, The Savage Detectivism of Roberto Bolaño’s Fiction
Călina Părău, Residues and Presents in Contemporary Shrinking Temporalities
Les imaginaires du féminin/masculin dans la littérature
Najate Nerci, Introduction
Corin Braga, The New Amazons: Second-Wave Feminist Dystopias Assunção Pesché Luísa, Les héroïnes (fatales) brésiliennes : archétypes et métamorphoses
Gérard Peylet, Le masculin et le féminin dans le roman sandien : Vers un dépassement de la dualité
Crina-Magdalena Zărnescu, Sous le masque du masculin ? Approche poétique du roman Mémoires d’Hadrien de Marguerite Yourcenar
Souad Atoui-Labidi, Réinvention et détournement du féminin ou Schéhérazade au masculin dans ZABOR ou les psaumes de Kamel Daoud
Eylül-Sabo-Andrada Yunusoglu, “The Harem Within”: The Complexity of Female Identity in Elif Shafak’s Black Milk
Fatema-Ezzahra Taznout, Yasmine Chami, une écriture de l’intranquilité
Hichem Ismaïl, L’antagonisme du féminin et du masculin dans Salammbô de Flaubert
Laura T. Ilea, La littérature féminine en infrarouge. Au-delà du nihilisme