„Imnele care împodobesc slujbele Bisericii Ortodoxe sunt creaţii ale unor Sfinţi Părinţi ai Bisericii, cei mai mulţi trăitori în partea bizantină a primului mileniu al creştinătăţii încă nedivizate. După un alt mileniu de istorie zbuciumată a Bisericii, până astăzi, imnele marilor colecţii liturgice ca Octoihul, Triodul, Penticostarul şi Mineiele păstrează nealterată amintirea unei perioade esenţiale pentru structurarea învăţăturii de credinţă. Este perioada Sinoadelor Ecumenice, a marilor personalităţi care au ilustrat secolele patristice şi care au lăsat o perenă creaţie, atât de expresie mai teoretică, dar şi imnografică.” Vasile Grăjdian
CUPRINS / CONTENT
Laurent CHZARNOVSCHI
Lui Florin Topoleanu / Á Florin Topoleanu
Crişan MUŞEŢEANU
Florin Topoleanu la 65 de ani / Florin Topoleanu turns 65
LUCERNAE / LICHNOLOGY
Maurizio BUORA
Lo studio delle lucerne romane dell’etá tardorepubblicana e del primo-medio periodo imperiale nell’Italia Settentrionale
Ştefan Viorel GEORGESCU
Opaițe cu cioc triunghiular, flancat de volute, descoperite la Tomis
Lamps with Triangular-Shaped Nozzle Flanked by Volutes from Tomis
Laurent CHRZANOVSKI, Piotr DYCZEK
Deux types lampes tardo-antiques, decouvertes dans les fouilles de Novae
Simona REGEP
Consideraţii asupra unor lămpi romane descoperite în aşezarea civilă de la Tibiscum
Considerations on a Few Roman Lamps Found in the Civil Settlement from Tibiscum
Costin CROITORU
Sur les lampes du type « Euctemon » decouvertes a Barbosi, dep. de Galaţi
Dan ELEFTERESCU
Opaiţe romane şi romano-bizantine de la Izvoarele (Sucidava), jud. Constanţa
Roman and Early Byzantine Lamps from Izvoarele (Sucidava), Constanța County
Ioan VASILIU
Un opaiţ cu simbol creştin de la Dinogetia–Garvăn
A Lamp with Christian Symbol from Dinogetia–Garvăn
Radu PETCU, Ştefan V. GEORGESCU
A Romano-Byzantine Bronze Oil Lamp with Christian Symbols Discovered at Capidava (Scythia Minor)
Florin CURTA
Observaţii cu privire la opaiţele de lut din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea
Remarks on 6th to Early 7th Century Clay Lamps in the Balkans
ARHEOLOGIE / ARCHAEOLOGY
Mihai IONESCU, Nicolae ALEXANDRU, Robert CONSTANTIN
La ville de Callatis à l’époque hellénistique
Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA
Jocuri şi jucători în Dacia
Game and Gamers in Dacia
Bernd PÄFFGEN, George NUŢU,
in Zusammenarbeit mit: DANIEL ANTON, MARIO HÖLZL, Florian RINSER,
Ursula SCHARAFIN-HÖLZL, Marion SCHEIBLECKER, Michaela SCHAUER
Neue Prospektionsmethoden im Antiken Aegyssus
Max FIEDERLING, Bernd PÄFFGEN, Tobias PFLEDERER
Noviodunum – die Suche nach dem Hafen. Eine Alte Frage und Neue Forschungen unter Einsatz von Modernen Unterwasserarchäologischen Prospektionsmethoden
Ştefan-Emilian GAMUREAC
A Forlimpopoli Amphora Type at Noviodunum
Ştefan HONCU, Aurel-Daniel STĂNICĂ
Amfore romane şi romano-bizantine descoperite în villa rustica de la Capaclia, judeţul Tulcea
Roman and Roman-Byzantine Amphorae Descovered at Villa Rustica from Capaclia, Tulcea County
Martin AUER
Municipium Claudium Aguntum – Kitchen Residues from the Atrium House
George BOUNEGRU, Sorin COCIŞ
Again on the Dalmatian Brooches from Dacia
Ergün LAFLI, Maurizio BUORA
Some Bizantyne Ceramics in the Museum of Bursa
Cristian SCHUSTER
Zur Wasserversorgung einer Frühmittelalterlichen
Dridu-Siedlung im Unteren Argeş-Gebiet
ISTORIE–EPIGRAFIE–PAPIROLOGIE / HISTORY–EPIGRAPHY–PAPIROLOGY
Lucreţiu MIHĂILESCU-BÎRLIBA
About the Crisis under Marcus Aurelius in Moesia Inferior
Alexandru AVRAM
Une stèle funéraire de byzance (?) de la collection Mihail C. Sutzu
Octavian BOUNEGRU
Aspects of the pottery industry in Hellenistic and Roman Egypt.
Papyrological Sources
NUMISMATICĂ / NUMISMATICS
Gabriel TALMAŢCHI
Din nou despre activitatea monetăriei histriene în perioadă preromană
Again about the Activity of the Histrian’s Mint in the Preroman Period
Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU
Monede din secolele X-XIII descoperite la Isaccea–Noviodunum–Vicina. Campaniile 2003-2008
Monnaies des Xe–XIIIe siècles trouvés à Isaccea–Noviodunum–Vicina. Les campagnes archéologiques 2003-2008
GEOGRAFIE / GEOGRAPHY
Gheorghe ROMANESCU
Ape curgătoare și izvoare sărate: etnomanagement și management actual în arealul Moldovei (bazinele hidrografice Siret și Prut)
Flowing Waters and Salt Springs: Ethno-Management and Management in Effect in the Area of Moldavia (the Hydrographic Networks of Siret and Prut Rivers)
ARTĂ / ARTS
Dan BASARAB-NANU
Difuzarea modelelor plastice în zona Galaţi, secolele XVIII-XIX
The Diffusion of Plastic Models in the Area of Galați, 18th-19th centuries.
ISTORIE MODERNĂ /MODERN HISTORY
Stoica LASCU
Modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878-1916) şi reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european (1913)
The Modernization of Dobrudja within the Romanian State (1878-1916) and its Reintegration in the Context of Territorial Rebalancing in South-Eastern Europe (1913)
Abrevieri
„În conștiinţa multor români, dimineaţa zilei de 8 mai 1999 a trecut neobservată.
Atunci, în a doua zi a vizitei sale în România, Papa Ioan Paul al II-lea pășea, întro manieră mai curând discretă, în curtea cimitirului Bellu catolic din București.
Ținuse să se roage la câteva morminte cunoscute până atunci mai curând evlaviei populare. Trei dintre episcopii Bisericii Greco-Catolice – desfiinţată în 1948 și supusă la o lungă persecuţie, până la sfârșitul lui 1989 –, fuseseră înmormântaţi acolo în perioada comunistă.
Primul dintre cei trei, Vasile Aftenie (născut în 14 iulie 1899), a fost înhumat pe ascuns de Securitate în după-amiaza zilei de 10 mai 1950. Se sfârșise cu câteva ore mai devreme, în noaptea precedentă, la penitenciarul Văcărești, unde se afla încarcerat, după 25 martie, data când făcuse un grav accident vascular cerebral. După opt luni de anchete dure în subsolurile Ministerului de Interne, deznodământul era de așteptat, chiar și pentru un om de cincizeci de ani, cu o sănătate bună, așa cum era episcopul. Aura suferinţei lui a însoţit ulterior mărturia Bisericii clandestine, fiind în același timp un semn pentru toţi că martiriul pentru credinţă și recunoașterea lui publică nu se prea întâlnesc simultan în istorie. Întrun târziu, după o lungă și anevoioasă documentare arhivistică, i-a fost atestat martiriul în favoarea Bisericii Greco-Catolice. Episcopul Aftenie a putut intra oficial în panteonul sfinţilor, în 2 iunie 2019. A fost beatificat împreună cu ceilalţi șase episcopi greco-catolici de Papa Francisc însuși, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.” (din „Prefață”)
În volumul de faţă căutăm a evidenţia învăţătura antropologic-hristologică a celui care a fost considerat de mulţi „ultimul mare Părinte” al perioadei patristice a Bisericii Răsăritene, Sfântul Ioan Damaschin (675–749), personalitatea proeminentă şi polivalentă a teologiei răsăritene din ultima perioadă patristică, izvorul cel mai sigur şi mai ortodox al învăţăturii patristice, care a excelat în domeniul dogmatic prin puterea sa de sinteză şi de structurare a învăţăturii Bisericii exprimate prin elaborarea operelor marilor Sfinţi Părinţi şi Scriitori bisericeşti de până la el. Este recunoscut în domeniul teologiei drept un adevărat sintetizator doctrinar al învăţăturii Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ioan realizând prin opera sa cea mai complexă şi cea mai bună sinteză doctrinară a întregii învăţături a Bisericii din Răsărit, clarificând multe chestiuni teologice stabilite în formulări care au devenit clasice până astăzi. Prin întreaga sa operă, Sfântul Ioan a regândit unitar ceea ce fusese prezentat odinioară într‑un mod dispersat, dând coerenţă, cursivitate şi concizie structurilor doctrinare pe care le‑a abordat. Astfel, Dogmatica sa sau Expunerea exactă a credinţei ortodoxe a fost şi rămâne manualul clasic de referinţă în domeniul doctrinei creştine şi fundamentul pe care se sprijină propovăduirea Adevărului hristic şi pe care s-au construit mai târziu cele mai importante tratate de teologie ortodoxă. (din „Introducere”)