Problematica creării fondurilor arhivistice ale familiilor nobiliare din Regatul Ungariei şi, mai apoi, din Principatul Transilvaniei nu este o temă care să nu fi fost abordată extrem de recent în istoriografia statelor succesorale ale Regatului Sfântului Ștefan, ce au moştenit în mare parte aceste arhive, răspândite în Ungaria, România, Slovacia, Slovenia, Croaţia.

Arhivele familiale reprezintă din perspectiva cercetării documentare, cele mai importante surse de abordare a diverselor probleme de ordin economic, social, genealogic, fie că vorbim despre perioade mai lungi de timp, Evul Mediu clasic sau o perioadă distinctivă precum perioada dinastiei Angevine.

Studierea arhivelor familiale s-a bucurat de atenţie şi a fost inclusiv popularizată în mediile de propagare on-line atât în spaţiul Transilvaniei, cât şi în restul spaţiului european, unde cercetarea acestor arhive de familie s-a bucurat de concursul unor echipe largi de investigaţie. Din acest punct de vedere, putem afirma faptul că cercetarea şi analiza arhivelor familiale din spaţiul transilvănean se regăseşte în trendul de cercetare european.