Cunoscut sub sintagma de „Mica Vienă”, municipiul Cernăuţi (azi în Ucraina, reşedinţa regiunii cu acelaşi nume) este unul dintre cele mai atrăgătoare, charismatice şi interesante concentrări urbane din spaţiul Europei Centrale. Faima sa de capitală multiculturală şi avangardistă se datorează unor evoluţii şi influenţe culturale, artistice şi spirituale de esenţă central-europeană, intervenite predilect în intervalul temporal 1774–1918, corespunzător Bucovinei Istorice. Provincie a Imperiului Habsburgic (Austro-Ungar din 1867), Cernăuţiul (în ucraineană Чернівці, transliterat: Cernivţi, în poloneză Czerniowce, în germană Czernowitz, în rusă Черновцы, transliterat: Cernovţî) a devenit, între timp, centrul administrativ, spiritual, cultural şi economic al Ducatului Bucovinei, parte a Cisleithaniei, şi a beneficiat de un grad ridicat de autonomie, elaborându‑şi – în acord cu Viena – propriile proiecţii în plan teritorial şi politic. Timp de 144 de ani, Cernăuţiul a înregistrat multiple metamorfoze care i‑au schimbat complet înfăţişarea urbanistică, compoziţia etnică, opţiunile în plan edilitar, economic şi estetic, cunoscând evoluţii spectaculoase, precum şi momente de adâncă cumpănă socială marcate de pierderi de vieţi omeneşti datorate epidemiilor de holeră, războaielor, crizelor economice, antisemitismului, naţionalismului, fascismului şi comunismului. Asemenea Ierusalimului ajuns centrul lumii, Cernăuţiului a devenit, într‑un interval temporal dat, un centru urban, intelectual, religios şi cultural, centrul Bucovinei, mult vizitat, căutat, studiat şi cercetat. - Lviv-Kraków