„Prezenta lucrare porneşte de la un întreit aspect: de a pune la dispoziţia celor dornici de informare expresii şi citate latine, care confirmă o cultură ajunsă la un înalt nivel de dezvoltare, de a oferi traducerea exactă a lor, dar şi variantele sub care mai pot apărea, fie în literatura latină, fie la alte popoare moderne și, nu în ultimul rând, de a arăta faptul că, în general, întreaga civilizaţie modernă se sprijină pe zestrea culturală a Antichităţii.” din Cuvânt înainte

"Mihaela Munteanu Siserman, maître de conférences à la Faculté des Lettres de Baia Mare, partie intégrante de l’Université Technique de Cluj-Napoca, depuis 2020 habilitée à diriger des thèses de doctorat en linguistique, est un esprit curieux, qui poursuit sans cesse de nouvelles découvertes, étant entièrement consacrée au travail dur et, en même temps fructueux, dans le domaine des sciences du langage.

Ayant fini ses études universitaires à la Faculté des Lettres de Baia Mare, la spécialisation langue et littérature roumaines – langue et littérature françaises, l’auteure continue sa formation par des études en master en linguistique générale à l’Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca (1998). (...)

Le livre unit l’analyse et la synthèse des problèmes grammaticaux et s’évertue à éclairer de multiples facettes de la grammaire française, en laissant des traces sur l’âme et l’esprit des lecteurs et mettant en évidence la dynamique créatrice de la langue." (lect. univ. dr. Ioana Bud)

„Lucrarea de faţă îşi propune să valorifice, într-o perspectivă multidisciplinară, materialul cuprins în volumul Limbajul medical popular românesc, apărut la Editura Mega, în 2014, corelând observaţiile de natură lexicografică cu cele de natură lexico-semantică, etnolingvistică şi stilistică, în vederea realizării unei monografii cât mai cuprinzătoare a fenomenului denominativ la nivelul medicinei populare româneşti.” (din „Argument”)

„Pentru a înţelege literatura rusă în toată complexitatea și pro¬funzimea ei, trebuie să ne întoarcem la izvoarele acestei culturi, să ne creionăm o imagine despre timpul, locul, condiţiile în care s-a format poporul rus, despre etapele istoriei acestuia. Pentru o aseme¬nea incursiune la izvoarele formării poporului rus, a culturii ruse, va trebui să aruncăm o privire spre acele vremuri, când pe imensul teritoriu al Câmpiei Europei de Est au pătruns triburile slavilor de răsărit, desprinși din comunitatea slavă comună.” (din „Începuturile culturii și civilizaţiei ruse”)

„Prin cartea aici analizată, cu titlul Numele comerciale – «mărci înregistrate» cultural-lingvistic, avem bucuria de a înregistra o nouă contribuţie prin care școala băimăreană de onomastică și-a îmbogăţit palmaresul. Din anul 2011 până în prezent, cele patru cadre didactice care constituie Centrul de Onomastică de la Facultatea de Litere, împreună cu studenţi, masteranzi și doctoranzi pasionaţi de știinţa numelor au publicat 18 cărţi, dintre care 6 în străinătate, patru volume de tip proceedings (https://onomasticafelecan.ro), zeci de articole și au organizat cinci ediţii ale uneia dintre cele mai importante manifestări știinţifice de profil la nivel internaţional (a doua, ca pondere, după Congresul Internaţional de Știinţe Onomastice), și anume Conferinţa Internaţională de Onomastică: Numele și numirea (ICONN). Într‑un asemenea context de efervescenţă culturală, apariţia a încă unei lucrări nu poate fi decât bine-venită. Doctoranzii, masteranzii și studenţii pasionaţi de știinţa numelor se alătură dascălilor, elaborând lucrări serioase, care îmbogăţesc bibliografia onomastică autohtonă.” (Daiana Felecan din „Prefaţă”)

 

„Cartea elaborată de către doamna Vali Ganea, intitulată Configurații antroponimice pe Valea Sălăuței, este rezultatul unor cercetări atente asupra antroponimiei din zona respectivă, ținutul Năsăudului, jud. Bistrița-Năsăud.

 

Tema în sine este incitantă, oferind autoarei prilejul de a lămuri numeroase aspecte privind identificarea personală, de la un simplu «nume» până la cristalizarea «formulei antroponimice» dintr-un areal bine delimitat.

 

Premisa demersului științific constă în faptul că autoarea a vrut să completeze «subiectele numeroase și variate legate de acest ținut», din care a observat că lipsesc studiile de antroponimie.” (Daiana Felecan din „PREFAȚĂ”)