This is a volume of collected articles published over the past 5 years in scientific journals, discussing topics related to modernism and literature. They approach themes appertaining to some of the main concerns of literary and artistic modernism at the end of the 19th and beginning of the 20th century, starting from the need to innovate art and literature, an enterprise necessary for a better reflection of the complexity of modern life, and continuing with the more radical elements of progress that accompany any revolutionary movement (in this case revolutionary avant-garde groups like Dada, Cubism, Futurism etc.). Trends born in modernism continue as well in what some call the second phase of modernism, or postmodernism and are of significant influence on the world of literature today, more or less successfully. Some of the modernists’ attempts were quite radical in their intention to break away with the past and create a new form of expression. Virginia Woolf even went as far as intending to create a new type of writing to completely replace the novel, that had become to her obsolete, now more than a low form of entertaining art that was no longer capable of reflecting the dramatic and accelerated change in society, the revolution of the human spirit and the big city alienation in a continually and rapidly changing environment. The great writers always find the formulae to express their genius in a way that is programmatic (like all revolutions) but also aesthetic and meaningful. The modernists could touch the sensitive chords of the human soul by playing their sensibilities, even if sometimes, to achieve the desired effect, the audience had to be immersed into the darkest corners of that soul. (From the „Introduction”)

Cartea „Clişeul lingvistic în mass-media românească actuală” abordează o temă de actualitate în limba română contemporană. Având la bază un demers interdisciplinar şi un „model de cercetare bidimensional, care valorifică, din unghiuri diferite de investigaţie, suportul teoretic şi metodologic din ştiinţele limbajului, psihologia socială şi studiile comunicării media” (p. 293), lucrarea de faţă analizează comportamentul lingvistic al clişeului din mass-media zilelor noastre. Autoarea a „corelat datele obţinute atât în funcţie de microparametri lingvistici (valenţe semantice, stilistice, tipare lexicale şi morfosintactice), cât şi de variabile macrocontextuale (aspect pragmatice, psiholingvistice, perspective derivate din sociologia comunicării media, analiza critică a discursului etc.)” (p. 293). Volumul vine în continuarea altor publicaţii pe această temă, dintre care amintim Clişeul verbal şi discursul public, de Gabriela Duda (Editura Academiei Române, 2016), însă o dezvoltă consistent, pe baza unor referinţe bibliografice de ultimă oră, apărute cu precădere în spaţiile anglofon şi francofon. - Oliviu Felecan

„Cartea «Nume în basme româneşti şi străine. Perspectivă lingvistică şi culturală», elaborată de Veronica Cornelia Oneţ, îmbogăţeşte onomastica literară din România cu o temă puţin abordată până în momentul de faţă, deşi, la nivel mondial, numele ficţionale reprezintă subiecte predilecte în multe dintre publicaţiile ştiinţifice. Dacă literatura de specialitate occidentală abundă în studii legate de numele personajelor din literatura şi cinematografia contemporană (Stăpânul inelelor sau Harry Potter), bibliografia românească nu cuprinde decât sporadic analiza onomastică detaliată a numelor personajelor specifice literaturii pentru copii. Ca structură, volumul de faţă este compus din şase capitole, inegale ca dimensiune, dar construite astfel încât să dea coerenţă studiului monografic dedicat numelor din basme. În prima parte, autoarea începe cu definirea onomasticii şi trecerea în revistă a tuturor compartimentelor acesteia, fie legate de antroponimie (deonime, deonomastice, diminutive, hipocoristice, matronime, patronime, porecle, nume de familie, prenume, pseudonime, supranume), fie legate de toponime (astronime, hagiotoponime, hidronime, hodonime, oiconime, oronime) sau de zoonime, fitonime, crematonime, ergonime etc. În continuare, Cornelia Oneţ aşază onomastica alături de alte discipline, deoarece toate studiile referitoare la aceasta interferează într‑o oarecare măsură cu lexicologia, istoria limbii, dialectologia, etimologia, pragmatica, semantica, semiotica, etnolingvistica, psiholingvistica, sociolingvistica, geografia, istoria, antropologia, religia.” Prof. univ. dr. habil. Oliviu Felecan

"Mihaela Munteanu Siserman, maître de conférences à la Faculté des Lettres de Baia Mare, partie intégrante de l’Université Technique de Cluj-Napoca, depuis 2020 habilitée à diriger des thèses de doctorat en linguistique, est un esprit curieux, qui poursuit sans cesse de nouvelles découvertes, étant entièrement consacrée au travail dur et, en même temps fructueux, dans le domaine des sciences du langage.

Ayant fini ses études universitaires à la Faculté des Lettres de Baia Mare, la spécialisation langue et littérature roumaines – langue et littérature françaises, l’auteure continue sa formation par des études en master en linguistique générale à l’Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca (1998). (...)

Le livre unit l’analyse et la synthèse des problèmes grammaticaux et s’évertue à éclairer de multiples facettes de la grammaire française, en laissant des traces sur l’âme et l’esprit des lecteurs et mettant en évidence la dynamique créatrice de la langue." (lect. univ. dr. Ioana Bud)

„Pentru a înţelege literatura rusă în toată complexitatea și pro¬funzimea ei, trebuie să ne întoarcem la izvoarele acestei culturi, să ne creionăm o imagine despre timpul, locul, condiţiile în care s-a format poporul rus, despre etapele istoriei acestuia. Pentru o aseme¬nea incursiune la izvoarele formării poporului rus, a culturii ruse, va trebui să aruncăm o privire spre acele vremuri, când pe imensul teritoriu al Câmpiei Europei de Est au pătruns triburile slavilor de răsărit, desprinși din comunitatea slavă comună.” (din „Începuturile culturii și civilizaţiei ruse”)

„Prin cartea aici analizată, cu titlul Numele comerciale – «mărci înregistrate» cultural-lingvistic, avem bucuria de a înregistra o nouă contribuţie prin care școala băimăreană de onomastică și-a îmbogăţit palmaresul. Din anul 2011 până în prezent, cele patru cadre didactice care constituie Centrul de Onomastică de la Facultatea de Litere, împreună cu studenţi, masteranzi și doctoranzi pasionaţi de știinţa numelor au publicat 18 cărţi, dintre care 6 în străinătate, patru volume de tip proceedings (https://onomasticafelecan.ro), zeci de articole și au organizat cinci ediţii ale uneia dintre cele mai importante manifestări știinţifice de profil la nivel internaţional (a doua, ca pondere, după Congresul Internaţional de Știinţe Onomastice), și anume Conferinţa Internaţională de Onomastică: Numele și numirea (ICONN). Într‑un asemenea context de efervescenţă culturală, apariţia a încă unei lucrări nu poate fi decât bine-venită. Doctoranzii, masteranzii și studenţii pasionaţi de știinţa numelor se alătură dascălilor, elaborând lucrări serioase, care îmbogăţesc bibliografia onomastică autohtonă.” (Daiana Felecan din „Prefaţă”)