Etnografie și etnologie

Grilă  Listă 

    75,00 LEI
    Studiul monografic colectiv intitulat „Case, oameni și povești. Arhitectură și locuire pe Valea Almașului (Sălaj)” își propune să valorifice rezultatele cercetărilor din anii 2018–2020 de pe Valea Almașului. Volumul monografic cuprinde materialele membrilor echipei de proiect (dr. Camelia Burghele –coordonator, dr. Marin Pop, și Olimpia Mureșan). În cadrul documentării de teren au fost abordate din perspectivă antropologică toate satele din comunele: Almașu, Bălan, Cuzăplac, Dragu, Fildu de Jos, Hida, Sânmihaiu – Almașului, Zimbor. În abordarea antropologică a localităţilor vizate s-a urmărit radiografierea obiectivelor arhitecturale din satele sălăjene de pe Valea Almașului și descrierea dinamicii arhitecturale, între tradiţional și modern. Cele mai multe din studiile de etnografie de teren au fost susţinute de Camelia Burghele și Olimpia ureșan. Au fost realizate înregistrări cu zeci de subiecţi, cu predilecţie pe teme de arhitectură, dar și pe eme conexe. (din „Introducere”)
    60,00 LEI
    „Însemnătatea păstoritului pentru poporul român a fost subliniată de-a lungul timpului de către numeroşi cercetători din domenii diverse: etnografie, istorie, geografie, sociologie şi arheologie. Deşi această ramură economică tradiţională a fost studiată la noi intens, pentru zona Sebeşului datele au fost destul de puţine, fiind parcă „intenţionat” ocolită de specialişti, care au privit preponderent spre Mărginimea Sibiului, ca spre o adevărată Mecca a păstoritului românesc. Menţionarea, chiar şi sumară, în lucrări monografice dedicate păstoritului transhumant, a unor oieri din zona Sebeşului, ne-a atras atenţia asupra acestei problematici şi ne-a impulsionat în elaborarea lucrării de faţă, în care am folosit literatura de specialitate existentă, căreia i-am adăugat cercetări ale fondurilor arhivistice de la direcţiile judeţene ale arhivelor Alba şi Hunedoara, din arhiva Primăriei comunei Şugag, precum şi bogatul fond documentar al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş. De un real ajutor ne-au fost şi izvoarele cartografice, în special hărţile Josefine (1763–1785), care ne-au oferit posibilitatea de a compara situaţia contemporană cu cea existentă aici în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea atât din punctul de vedere al toponimiei zonei, cât şi În ceea ce priveşte evoluţia aşezărilor şi a etapelor de umanizare ale munţilor, incluzând în cadrul ilustraţiei prezentate în capitolul cu anexele studiului şi trei carouri din aceste hărţi. Studiul a fost completat de cercetarea pe teren realizată în zona aflată în discuţie, în perioada 2000–2009, în cadrul căreia am înregistrat un material documentar important, referitor la formele în care se desfăşoară viaţa pastorală în zona Sebeşului. Cu acest prilej, am cercetat atât formele de organizare, cât şi aspectele materiale legate de această ocupaţie (stâne, construcţii pastorale, analizate şi desenate pe teren la scară, precum şi diverse obiecte folosite de ciobani) şi cele spirituale (credinţe, obiceiuri şi practici specifice), cu ajutorul informaţiilor obţinute de la un număr de peste 30 de localnici angrenaţi în activităţi pastorale, întregind cu ajutorul acestor informaţii, imaginea păstoritului tradiţional din zonă.” ( din „Introducere”)
    35,00 LEI
    „Cartea «Nume în basme româneşti şi străine. Perspectivă lingvistică şi culturală», elaborată de Veronica Cornelia Oneţ, îmbogăţeşte onomastica literară din România cu o temă puţin abordată până în momentul de faţă, deşi, la nivel mondial, numele ficţionale reprezintă subiecte predilecte în multe dintre publicaţiile ştiinţifice. Dacă literatura de specialitate occidentală abundă în studii legate de numele personajelor din literatura şi cinematografia contemporană (Stăpânul inelelor sau Harry Potter), bibliografia românească nu cuprinde decât sporadic analiza onomastică detaliată a numelor personajelor specifice literaturii pentru copii. Ca structură, volumul de faţă este compus din şase capitole, inegale ca dimensiune, dar construite astfel încât să dea coerenţă studiului monografic dedicat numelor din basme. În prima parte, autoarea începe cu definirea onomasticii şi trecerea în revistă a tuturor compartimentelor acesteia, fie legate de antroponimie (deonime, deonomastice, diminutive, hipocoristice, matronime, patronime, porecle, nume de familie, prenume, pseudonime, supranume), fie legate de toponime (astronime, hagiotoponime, hidronime, hodonime, oiconime, oronime) sau de zoonime, fitonime, crematonime, ergonime etc. În continuare, Cornelia Oneţ aşază onomastica alături de alte discipline, deoarece toate studiile referitoare la aceasta interferează într‑o oarecare măsură cu lexicologia, istoria limbii, dialectologia, etimologia, pragmatica, semantica, semiotica, etnolingvistica, psiholingvistica, sociolingvistica, geografia, istoria, antropologia, religia.” Prof. univ. dr. habil. Oliviu Felecan
    55,00 LEI

    „E o carte curcubeu care apare în orizontul unei dezrădăcinate existențe oșenești… Un decupaj sufletesc de fotografii scrise cu lumină și scoase dintr-o straiță cusută cu dorul unui Oaș curat, pur, nealterat, ivit din memoria inimii. Trăsăturile identitare constante, având amprenta puternică a obârșiilor intră într-un dialog tainic și dinamic al adaptabilității permanente, cu acele căi de evoluție care imprimă schimbarea, transformarea, dislocarea… Constelația reperelor identitare ce individualizează comunitatea tradițională oșenească este reprezentată simbolic de CERC prin configurarea lui la toate nivelurile existenței sub forma unor coduri încifrate ale arhitecturii lăuntrice: clopul – în portul bărbătesc, cununa miresei, roata feciorilor – în danț, ciuperca de danț, crestăturile cosmologice de pe crucile de lemn, roata cu șase spițe de pe vranița cu boc, cercul stilizat pe ceramica de Vama, colacul solar, floarea vieții cusută pe pânza albă. Oșenia devine astfel sursa unei conștiințe a geometriei spiritului cu care construim lumea din interiorul nostru, ancorând-o astfel în proporțiile perfecte ale sacralității. În satul tradițional, exista o unitate între cultură și civilizație, substituită ireversibil de un anacronism care s-a creat treptat, de-a lungul mai multor decenii, între credințele și valorile spirituale ale oșenilor și transfigurarea lor în materialitatea formelor vizibile din arhitectură, stil de viață, viziune despre lume, intrare și ieșire din ritual… Această ruptură definitorie, dar nu definitivă pentru Oașul de azi, a fost generată de dispariția rânduielii străvechi și a nevoii de sacralitate în lumea în care trăim… pătimind prin siajul dramatic al însingurării dintre omul care privește o floare, fără a simți că pe cer tresare o stea…” (din „Argument sufletesc”)

     

    "It is a rainbow book that appears on the horizon of an uprooted Oaș existence… A soul cutout of photographs written with light and taken out of a bag sewn with the longing for a clean, pure, unaltered Oaș, born from the memory of the heart. The constant identity features, with the strong imprint of the origins, enter into a mysterious and dynamic dialogue of permanent adaptability, with those evolutionary paths that have printed change, transformation, dislocation… The constellation of identity landmarks that individualize the traditional Oaș community is symbolically represented by the CIRCLE, through its configuration at all levels of existence in the form of encrypted codes of interior architecture: the hat – in the man's dress, the bride's wreath, the young men’s wheel – in the dance, the dance mushroom kiosk, the cosmological notches on the wooden crosses, the sixspoke wheel on the vranita with boc, the stylized circle on Vama pottery, the solar braided bread, the flower of life embroidered on white cloth. The Oaș way of being thus becomes the source of a consciousness of the geometry of the spirit with which we build the world within us, thus anchoring it in the perfect proportions of sacredness. In the traditional village, there is a unity between culture and civilization, irreversibly replaced by an anachronism that was gradually created, over several decades, between the beliefs and spiritual values of the Oaș people and their transfiguration into the materiality of visible forms in architecture, lifestyle, vision of the world, entry and exit from the ritual… This defining but not definitive rupture for today's Oaș was generated by the disappearance of the ancient order and the need for sacredness in the world we live in… suffering through the dramatic slipstream of loneliness between the man looking at a flower, without feeling a star tremble in the sky…" (Excerpt from "Soul Argument")

    25,00 LEI
    Cartea tratează istoria gândirii şi ideilor etnologice, originile etnologiei contemporane, constituirea primelor curente de gândire etnologică, etnologia contemporană, etnologia românească, meşteşugurile artistice etc.
    40,00 LEI
    „Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)

Grilă  Listă