Autorii celor două volume ale acestei sinteze academice prima, după o jumătate de veac se prezintă înaintea cititorilor cu rodul cercetărilor a două generații, cu speranța că paginile noastre vor așeza mai convingător acest domeniu de artă alături de cel literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al „românității estetice”. (Acad. RĂZVAN THEODORESCU)

Sinteza prezentă, redactată de un mare număr de autori, cei mai importanți cercetători ai domeniului, ce fac parte din elita istoriei și criticii de artă din România, este o remarcabilă realizare, cuprinzând în cele două volume peste 1500 pagini de text și peste 2100 fotografii color, numeroase desene, planuri, gravuri și fotografii istorice. Bogatul material ilustrează un excepțional tezaur artistic al României, cu numeroase aspecte ale realizărilor și performanțelor artistice, documentate de cercetările din ultimele decenii, fenomenul artistic românesc remarcându-se printr-o superbă originalitate și o permanentă conexiune cu lumea europeană. (Acad. MARIUS PORUMB)

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi. Mai apoi, volumul se constituie şi într‑o geografie în mişcare a felului în care societatea românească din această parte de ţară a reuşit să impună – într‑un spaţiu multicultural, multietnic şi multiconfesional – valori şi tipologii naţionale până la, cum însuşi autorul mărturiseşte, „coagularea unei societăţi româneşti care să îşi impună un punct de vedere”. Acest filon structural naţional este atent şi cu rigoare profesională prezentat în toate studiile cuprinse în volum. Textele au mesaje care străbat de dincolo de subiectele discutate direct: rolul societăţii româneşti în susţinerea artei religioase, pe de o parte, dar şi capacitatea lucrărilor de cult de a aglutina o conştiinţă naţională românească în vremuri nu tocmai prielnice. Aurel Chiriac manifestă aproape o voluptate ştiinţifică în a regăsi socialul în artă şi în a evidenţia glisarea artei în evoluţia societăţii. Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea se constituie, încă de la apariţie, într‑o lucrare de referinţă pentru perioada şi tematica respectivă, atât din punctul de vedere al modului de abordare, cât şi prin claritatea ideilor pe care le pune în circulaţie.” (din „Cuvânt‑înainte”)

 

"This book, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII‑lea şi al XIX-lea (Romanian cult painting in Bihor in the 18th and 19th centuries) displays at least two fundamental features that are worth being highlighted. Firstly, in a generous intellectual approach, there are presented the social, economic and spiritual parameters of the period as well as the way in which Romanian religious art met the conceptual requirements of the age, foregrounding the artistic awareness (including the communal one) that facilitated the visual translation of these requests. Secondly, the book proves to be a geography in motion revealing the way in which the Romanian population of this part of the country managed to impose – in a multicultural, multiethnic, and multidenominational space – national values and typologies prior to „the consolidation of a Romanian community able to impose a viewpoint”, as the author himself mentions it. This national structural strand is carefully and professionally presented in all the studies included in the volume. The texts carry messages that exceed the boundaries of the topics addressed directly, such as the role of the Romanian community in encouraging and supporting religious art on the one hand and on the other hand, the power of the sacred art to forge a Romanian national consciousness in times not exactly favorable." (from the "Foreword”)

CUPRINS


ARGUMENT PRIVIND IMPORTANȚA CERCETĂRII XILOGRAVURII DE LA BUCUREȘTI (1582–1830)

XILOGRAVORII

IEROMONAHUL LAVRENTIE, CEL DINTÂI XILOGRAVOR DE LA BUCUREŞTI (1582)

UN XILOGRAVOR DE TALIE EUROPEANĂ: IVAN BAKOV (1678–1705)

DAMASCHIN GHERBEST, UN XILOGRAVOR PRESTIGIOS DE FACTURĂ OCCIDENTALĂ (1682–1688)

ANTIM IVIREANUL ŞI EVANGHELIA GRECO ROMÂNĂ DE LA 1693, O CAPODOPERĂ A ARTEI TIPARULUI ŞI A XILOGRAVURII BRÂNCOVENEŞTI

XILOGRAVORUL URSUL ZUGRAV, REPREZENTANT DE FRUNTE AL ARTEI BRÂNCOVENEŞTI (REPETAREA UNOR LUCRĂRI DE ALE SALE ÎNTRE ANII 1720–1806)

TIPOGRAFUL EPISCOP MITROFAN, UN XILOGRAVOR CONTROVERSAT (DISCUTAREA UNEI VINIETE DES APĂRUTE ÎNTRE ANII 1728–1827)

XILOGRAVORUL DIMITRIOS, AUTORUL UNEI ILUSTRAŢII MULT VEHICULATE ÎN EPOCĂ (1729–1746)

XILOGRAVORUL VASILIE DOBROMIRSKI ŞI EVANGHELIA DIN 1760

XILOGRAVORUL IORDACHE STOICOVICI TIPOGRAF (1759–1767)

XILOGRAVURILE DE TRADIŢIE BIZANTINĂ ALE LUI GRIGORIE IEROMONAH DIN TRIODUL TIPĂRIT LA BUCUREŞTI ÎN ANUL 1768 (TIPOGRAF ȘI GRAVOR ACTIV ÎNTRE 1747–1774)

XILOGRAVURILE LUI MIHAI RÂMNICEANU DIN PENTICOSTARUL DE LA 1768

COLABORAREA PASAGERĂ A XILOGRAVORULUI POPA COSTANDIN TIPOGRAF RÂMNICEAN CU TIPOGRAFIA DIN BUCUREŞTI (1774)

DIMITRIE PETROVICI TIPOGRAF, XILOGRAVOR LA NEVOIE (1778)

XILOGRAVURI SEMNATE DE STANCIUL TIPOGRAF ÎNTRE ANII 1780–1806

PREZENŢA XILOGRAVURILOR REALIZATE DE GHEORGHIE COSTANDIN RÂMNICEANU ŞI DIMITRIE MIHAI RÂMNICEANU ÎN CĂRŢILE TIPĂRITE LA BUCUREŞTI (CIRCA 1783)

GHEORGHIE VLĂDESCU, CEL DIN URMĂ TIPOGRAF ŞI XILOGRAVOR RÂMNICEAN ÎN SLUJBA IMPRIMERIEI DIN BUCUREŞTI (1798–1819)

CONTRIBUȚIA LUI GHERVASIE MONAH DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ LA ÎMPODOBIREA CĂRȚILOR BUCUREȘTENE CU XILOGRAVURI (1819–1830)

XILOGRAVORUL IEROMONAH COSTANTIE (1820–1830)

XILOGRAVURI DE POPA SIMEON EXISTENTE ÎN CĂRŢILE TIPĂRITE LA BUCUREŞTI (1823–1828)

IOAN ZUGRAF ŞI CALENDARUL DIN 1823

XILOGRAVORUL DE REPUTAŢIE EUROPEANĂ, GRITNER (1829–1830)

ÎN LOC DE CONCLUZII

LISTA CĂRȚILOR DE LA BUCUREȘTI ȘI A GRAVURILOR ACESTORA (1582–1830)

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

BIBLIOGRAFIE CU REFERIRE LA XILOGRAVURA ROMÂNEASCĂ (SEC. XVI–XIX)

THE WOODCUT IN THE EARLY ROMANIAN BOOKS PRINTED IN BUCHAREST (1582–1830). ABSTRACT

REPRODUCERI

Foi de titlu și coperți
Steme
Ilustrații
Frontispicii
Viniete
Litere ornate

„Istoria cărţii sau a tiparului românesc şi european constituie un domeniu de cercetare ştiinţifică fascinant, dificil şi meticulos. În acest sens suntem întru totul de acord cu afirmaţia cercetătoarei ieşene Elena Chiaburu: «Pentru conturarea complexităţii fenomenului şi determinarea locului cărţii şi a tiparului în societatea românească a secolelor XVII–XIX, ansamblul documentelor care ar trebui cercetate este atât de mare, încât nici o minte organizată nu l‑ar putea cuprinde. Întreprinderea nu poate reuşi decât dacă subiectul este redus la unele dintre faţetele sale, care să fie investigate sistematic, şi prin conjugarea eforturilor să se obţină imaginea cât mai completă şi corectă a locului şi rolului cărţii într‑o societate».” (din „Argument”)

-

-