CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945) / CULTURE AND PROPAGANDA. THE ROMANIAN INSTITUTE IN BERLIN (1940–1945)

Irina Matei, Lucian Nastasă‑Kovács

Disponibilitate: în stoc

50,00 LEI

„Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul. Însă mai totdeauna afirmarea României în străinătate a avut evidente limite, unele ce țin de mentalitățile oamenilor, chiar de „tradiție”, lipsa de pricepere și promovarea amatorismului, altele fiind ridicol concepute în funcție de împrejurări, invocându-se tot felul de motive, resuscitate până și în zilele noastre, când globalizarea a devenit în ochii unora gogorița neputinței noastre de a progresa și a ne afirma în lume...

... În cazul României, măsurile în ce privește propaganda în străinătate, transferul de bunuri culturale și intelectuale, promovarea patrimoniului nostru spiritual au fost parțiale, porneau cu entuziasm ca proiect, sfârșind mai totdeauna într-o lamentabilă degringoladă, uneori la scurtă vreme de la debutul ideii. Mereu și mereu, România și-a făcut cunoscut în afară tezaurul cultural și intelectual mai mult prin oameni (nu prea mulți) care și-au sacrificat entuziasmele, pentru guvernanți ori factori de decizie care n-au înțeles mare lucru din beneficiile „diplomației culturale”. Iar toate aceste aspecte erau bine cunoscute decidenților: arhivele românești mustesc de rapoarte, memorii care analizau diverse aspecte ce țin de propaganda noastră în străinătate, subliniind lipsurile și propunând soluții viabile și moderne – la vremea aceea – fără a le fi luat cineva în seamă (volumul de față cuprinzând câteva mostre de acest gen). ” (din subcapitolul „Doar câteva concluzii sau despre limitele entuziasmului instituțional”)

Cant.:
ISBN 978‑606‑543‑991‑7
Anul apariției 2018
Format B5
Număr de pagini 718
Copertă cartonată Da

Lucian Nastasă-Kovács este un istoric român, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj Napoca al Academiei Române, profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi fost director al Şcolii doctorale de Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate (2012-2017). Este specialist în sociologia culturii şi educaţiei. A efectuat mai multe stagii de specializare şi documentare la Centre National de la Recherche Scientifique (Paris), Universitatea „Kossuth Lajos” din Debrecen, Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Institutul de istorie modernă din Beijing (China), Institut Européen de l’Université de Genève, Universitatea din Tel Aviv (Centrul „Moshe Dayan” pentru Orientul Mijlociu şi Studii Africane), Universitatea Lomonosov din Moscova, Universitatea Ebraică din Ierusalim ş.a. Totodată a participat la numeroase congrese, colocvii şi conferinţe internaţionale la Budapesta, Paris, Praga, Cracovia, Heidelberg, Viena, Graz, Geneva, Freiburg, Zurich, Chişinău, Tel Aviv, Sankt Petersburg, Istanbul, Ierusalim, Erevan, Madrid ş.a. Din ianuarie 2004 este membru al Corporaţiei doctorilor a Academiei de Ştiinţe din Ungaria, iar în decembrie 2004 i s-a decernat Premiul Academiei Române.