„Cartea domnului Niţulescu este o primă abordare sistematică în literatură istorică a raportului Reformă-Islam aşa cum e imaginat şi înţeles de corifeii Reformei. Tema abordată marchează în mod firesc un pas înainte în dinamica cercetărilor perspectivei antropologice protestante din cultura românească şi a adiacentului fenomen de raportare la islamul otoman. Ea evidenţiază cuplarea la discursul investigaţiei ştiinţifice euroatlantice, fără prea multe sedimente de vinovăţii ecleziale. Este o cercetare cu potenţial înnoitor pentru istoriografia românească.” (Conf. univ. habil. dr. Şerban Turcuş)

„După 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, discuţia cu privire la justeţea şi eficacitatea politicii economice sub regimul comunist din România continuă atât în spaţiul public, cât şi în spaţiul privat. În această dezbatere sunt lansate mai multe sofisme şi argumente morale decât argumente ştiinţifice cantitative sau „cliometrice”, şi sunt vehiculate clişee aplicate non-discriminatoriu întregii epoci comuniste. La antipozi se află discursul nostalgic, apologetic (alimentat de problemele economicosociale ale României contemporane) şi retorica pasională a anti-totalitarismului. Pe de o parte, economia socialistă ar fi fost funcţională şi întreaga populaţie – sau cea mai mare parte a populaţiei, un maxim istoric – ar fi beneficiat de pe urma succesului acesteia. Pe de altă parte, lipsa de sustenabilitate a economiei socialiste şi politicile economice aberante ale regimului comunist ar fi condus la o distopie neo-sclavagistă. Adevărul este, evident, undeva la mijloc, iar această imprecizie – tulburată şi mai mult de partizanatul politic al emiţătorilor acestor naraţiuni istorice – va fi eliminată prin creşterea treptată a numărului şi calităţii cercetărilor de istorie economică şi socială.” (din „Introducere”)

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)

„Lucrarea de faţă reprezintă teza de doctorat, elaborată între anii 2012 şi 2015, finalizată cu susţinerea din data de 15 decembrie 2015, la Universitatea Babeş-Bolyai, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Textul de atunci a fost revizuit în 2019–2020, cu ocazia înscrierii la concursul organizat de Editura Mega şi, ulterior, cu ocazia publicării. Am făcut mici adăugiri primei variante; de asemenea, bibliografia a fost îmbogăţită cu titluri care au apărut după anul susţinerii, pe care le‑am considerat utile, sau cu alte repere la care nu am avut acces anterior.

Lucrarea este rezultatul unei cercetări ghidate, în principal, de descoperirile din arhiva timişoreană (Sucursala Judeţeană a Arhivelor Naţionale Timiş) şi de bibliografia secundară din bibliotecile universitare din Timişoara şi Cluj-Napoca. În plus, am beneficiat de o bursă de la Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde Tübingen, prilej cu care am studiat numeroase titluri relative la istoria Banatului, care nu se mai găsesc sau sunt mai greu accesibile în România. Mulţumesc mentorului meu de la IdGL Tübingen, domnul Josef Wolf, fără de care povestea Timişoarei caroline poate nu ar fi fost scrisă încă.

De asemenea, sunt recunoscătoare tuturor celor trei îndrumători într‑ale scrierii istoriei (în ordine cronologică, din anii licenţei începând): domnii profesori Călin Timoc, Ovidiu Ghitta şi Rudolf Gräf. Mulţumesc domnului profesor Gräf, pentru că a acceptat să fie coordonatorul acestei teze, că a avut încredere în alegerea temei şi pentru sprijinul acordat de‑a lungul timpului.

Paginile următoare sunt dedicate prietenilor mei de pretutindeni şi familiei mele, în speranţa că vor citi aceste rânduri cu aceeaşi plăcere cu care ele au fost aşternute pe hârtie.” (din „Prefață”)

-

„Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)