TEZE DE DOCTORAT

TEZE DE DOCTORAT

Colecţie coordonată de Vlad Popovici

Grilă  Listă 

    85,00 LEI

    „Comparată cu restul regiunilor istorice ale României, regiunea Maramureşului prezintă anumite particularităţi din punct de vedere istoric, economic, social, cultural etc., atât în ceea ce priveşte trecutul, cât şi prezentul său. Nu este deloc uşor să analizezi istoria Maramureşului, având în vedere faptul că istoriografia despre Maramureş este puternic determinată etnic şi confesional. Autoarea a reuşit să prezinte cu obiectivitate aspecte ale unei perioade delicate din punct de vedere politic şi confesional. Din perspectivă teologică, ea analizează iconografia maramureşeană, oprindu‑se asupra acelor aspecte care sunt prezente în programul iconografic al bisericilor de lemn: hristologia şi mariologia, antropologia (cu câteva teme adiacente), euharistia şi eshatologia.” Pr. conf. univ. dr. habil. Daniel BUDA

    80,00 LEI
    În ultimul deceniu, istoria economică și socială a regimului comunist s-a îmbogățit cu mai multe monografii înnoitoare. Cele mai multe dintre acestea s-au focalizat asupra industrializării și lumii urbane, în timp ce lumea satului a fost mai puțin intens cercetată; pe de altă parte, dacă etapa cooperativizării a fost relativ bine studiată și beneficiază acum de sinteza realizată de Gail Kligman și Katherine Verdery, perioada post-cooperativizare s-a bucurat de mai puțină atenție din partea istoricilor. Volumul de față, care are la origine o teză de doctorat susținută de domnul Gheorghe Miu la Facultatea de Istorie a Universității din București în septembrie 2021, vine astfel să suplinească o lacună istoriografică, și totodată să ofere o mostră de cercetare aplicată asupra unei zone geografice bine delimitate, dar îndeajuns de complexă pentru a contribui la documentarea și înțelegerea caracteristicilor și limitelor modernizării rurale realizate în timpul regimului comunist. Această ancorare tematică a determinat și structura monografică a lucrării, care tratează din perspective multiple lumea celor 3 comune din Câmpia Buzăului – Padina, Pogoanele (devenită oraș în 1989) și Smeeni – în anii de la finalizarea procesului de cooperativizare până la prăbușirea regimului comunist. Cititorul găsește astfel în lucrare capitole substanțiale și informații consistente despre organele de control și administrare ale regimului comunist, despre activitatea economică, despre demografia și structura populației din aceste comune, despre fațetele modernizării și elementele tradiționale care au persistat dincolo de finele regimului comunist, despre instituțiile și formele vieții culturale, ca și despre relația sat-oraș în Câmpia Buzăului. (Prof. dr. Bogdan Murgescu)
    75,00 LEI
    Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste. Pentru a‑şi legitima acţiunile şi pentru a controla populaţia, partidul a lucrat permanent pentru impunerea viziunii sale, aparatul de propagandă funcţionând intens atât în perioada în care Gheorghe Gheorghiu‑Dej s-a aflat la conducerea ţării, cât şi în perioada în care puterea a fost preluată de către succesorul său, Nicolae Ceauşescu. Românii au fost expuşi la mesajele propagandistice ale partidului pe tot parcursul perioadei comuniste, iar Televiziunea Română a fost folosită frecvent de regimul comunist ca instrument principal de alterare a percepţiei publice asupra tuturor aspectelor relevante pentru societatea românească. Televiziunea a fost utilizată de Partidul Comunist Român pentru a‑şi conferi legitimitate, pentru a manipula populaţia, pentru a transmite doar acele valori şi atitudini agreate de regim, pentru a promova conducerea partidului şi pe oamenii care au susţinut idealurile comuniste şi, nu în ultimul rând, pentru a modifica semnificaţia unor momente din istoria României, în favoarea istoriei partidului. Programele sale au urmat permanent tendinţele de evoluţie a politicii interne şi externe a statului, reflectând atitudinea partidului faţă de evenimentele prezentate. Lucrarea de faţă propune o analiză a modului în care au evoluat diversele emisiuni ale Televiziunii Române în perioada cuprinsă între anii 1971 şi 1980 şi a tematicii abordate de către realizatorii lor, precum şi a evoluţiei importurilor de programe din străinătate, urmărind tipologia şi sursele acestora. (din „Introducere”)
    75,00 LEI

    Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

    Preocupările personalităţilor autohtone au vizat educaţia adulţilor începând cu perioada interbelică, acestea fiind şi premisele care vor constitui punctul de plecare al analizei tematicii încadrate cronologic în istoria postbelică a României. Până la proclamarea republicii în 1948, asistăm la o perioadă de tatonare pentru ca mai apoi regimul comunist să preia integral pârghiile educaţiei maselor, însuşindu‑şi patrimoniul moştenit din epoca anterioară. (din „Introducere”)

    65,00 LEI
    Necesitatea studierii constante a fenomenelor culturii populare constituie un deziderat reiterat frecvent în lumea cercetărilor etnologice. Importanţa culturală a fenomenului Căluşului, accentuată de vechimea sa considerabilă şi de capacitatea de reinventare şi adaptare permanentă la nevoile unei societăţi pe care o reflectă şi în care se reflectă, obligă practic la studierea constantă şi multidisciplinară a acestuia. Istoria disciplinei Căluşului a cunoscut etape diferite de cercetare şi interpretare, tratarea temei fiind, în mod evident, marcată de ideologiile momentului documentării sale. În acest fel, ritualul Căluşului a stat la baza confirmării latinităţii românilor, a devenit instrument naţionalisto-propagandistic sau emblemă identitară culturală. Interpretarea rosturilor şi sensurilor sale a lăsat loc, de asemenea, unei vaste pleiade de ipoteze, care considerăm că reflectă, de altfel, complexitatea şi diversitatea spectaculoasă regăsite la nivelul tuturor palierelor constitutive ale Căluşului. (din „Introducere”)
    60,00 LEI
    Magia şi vrăjitoria au tentat, înspăimântat şi fascinat societăţi şi culturi diferite şi continuă să fie vizibile şi în prezent, într‑o cultură care se auto‑defineşte ca fiind raţionalistă, trezind sentimente contradictorii: de la indiferenţă la teamă, de la negare la definire ca tradiţie. Interesul faţă de fenomenul magic a depăşit sfera socială şi a atras atenţia specialiştilor din domenii diferite: istorie, antropologie, etnologie, folclor, sociologie, arte, psihologie. Perspectivele metodologice ale cercetătorilor au fost şi ele diverse, iar rezultatele de asemenea. Toate aceste studii însă, deşi pornesc de la întrebări diferite şi ajung la concluzii variate, nu sunt altceva decât fragmente decupate care se completează, reconstituind întregul. (din „Introducere”)

Grilă  Listă