„După 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, discuţia cu privire la justeţea şi eficacitatea politicii economice sub regimul comunist din România continuă atât în spaţiul public, cât şi în spaţiul privat. În această dezbatere sunt lansate mai multe sofisme şi argumente morale decât argumente ştiinţifice cantitative sau „cliometrice”, şi sunt vehiculate clişee aplicate non-discriminatoriu întregii epoci comuniste. La antipozi se află discursul nostalgic, apologetic (alimentat de problemele economicosociale ale României contemporane) şi retorica pasională a anti-totalitarismului. Pe de o parte, economia socialistă ar fi fost funcţională şi întreaga populaţie – sau cea mai mare parte a populaţiei, un maxim istoric – ar fi beneficiat de pe urma succesului acesteia. Pe de altă parte, lipsa de sustenabilitate a economiei socialiste şi politicile economice aberante ale regimului comunist ar fi condus la o distopie neo-sclavagistă. Adevărul este, evident, undeva la mijloc, iar această imprecizie – tulburată şi mai mult de partizanatul politic al emiţătorilor acestor naraţiuni istorice – va fi eliminată prin creşterea treptată a numărului şi calităţii cercetărilor de istorie economică şi socială.” (din „Introducere”)

„Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)

„Aşa cum prompt avizează de la bun începutul lucrării, autorul şi a propus «să analizeze modul cum a fost reflectată politica externă a României în dezbaterile parlamentare din perioada 1899 – 1914». Este, potrivit Domniei Sale, prima abordare «din unghi parlamentar» a proble¬melor de politică externă a României dintr o etapă istorică mereu încăr¬cată de tensiuni, când sub acoperirea tot mai perforată a «diplomaţiei secrete» se decantau cauzele sau originile Războiului Mondial.” (Gheorghe Cliveti din Prefață)

„Această cercetare are drept subiect analizarea felului în care ştiinţa s-a dezvoltat în România începând din cea de-a doua jumătate a secolului XIX şi până la începutul secolului XX. Prin «ştiinţă» înţelegem ştiinţele fizice şi naturale, aşa ca fizica, chimia, geologia sau biologia, deşi acestea nu au avut întotdeauna forma şi conţinutul pe care îl au astăzi. Aşadar, nu ne-am oprit, decât tangenţial, asupra ştiinţelor medicale (care beneficiază de o bibliografie relativ bogată în România), matematicii sau ştiinţelor sociale.” (din Introducere)