De ce o nouă ediție a cărții „Tentația lui Homo Europaeus. O istorie intelectuală a Europei Centrale și de Sud‑Est?” În primul rând pentru că este vorba de o carte de actualitate. Tema ei merită să fie mai bine cunoscută de mediile universitare, de acelea administrativ‑politice, precum și de publicul larg din România și din Europa. Fiind vorba de o cercetare a izvoarelor primare, noile informații și interpretări dau seamă asupra unor regiuni așa‑zis periferice. (Din „Introducere”)

„În colecțiile Muzeului de Istorie Națională din București se află un obiect neobișnuit (nr. inv. 121.543). Este vorba despre toarta unui vas pentru depozitare având o ștampilă cu cartușul lui Ramses al II-lea, unul dintre rarele exemplare cunoscute în afara Egiptului. Piesa a aparținut colecției private a inginerului Ion Mititelu și a fost donată Institutului de Arheologie din București. Ulterior a fost transferată, în anul 1976 la Muzeul Național de Istorie din București și inclusă într-o colecție mai mare care cuprinde 163 de tampile de amfore. Locul inițial de descoperire al acestei piese este necunoscut.” (Abstract for AN EGYPTIAN JAR STAMPED WITH THE CARTOUCHE OF RAMSES II IN BUCHAREST, Vasilica Lungu)

"The volume ‘Migration and Identity in Eurasia’ brings to the forefront two topical concepts in European historiography and beyond. In terms of the Antiquity and Early Middle Ages, emphasis lay (in recent decades) on the impact of mobility and migration in the Greek and Roman world, migration narratives, experiences and structures, migration and integration, networks, connectivity, and cultural interactions, politics of honour and civic identity in the Hellenistic and Roman world, as well as on the archaeological study of migration (concepts, methods, results, scholarly traditions and political ideology – especially in the case of those territories under political debate among various modern countries). The requested space limits impedes us to further discuss these or other aspects here, however, chronologically and geographically, the ancient times and the Middle Ages provide a wide range of approaches for the study of the ’foreigner’/’migrant’ and different patterns of inclusion and exclusion. As such, above-mentioned research aspects may also be relevant for issues surfacing, under different forms, in the current development of society, be it with reference to socio-economic, political or cultural aspects." (Excerpt from "Preface")

„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)

Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci fina­litatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)

Volumul de faţă cuprinde 1062 de scrisori, care, în intervalul 1930–1949, au circulat între Ion Muşlea şi respondenţii la chestionarele Arhivei de Folklor a Academiei Române. [...] Cu excepţia a douăsprezece scrisori, care au circulat între Ion Muşlea şi preotul profesor Victor Ioan Oprişu, publicate de Ioachim Lazăr, restul de o mie cincizeci sunt inedite, păstrate în cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, în dosarele administrative ale primului director al Arhivei, sub eticheta „Ieşiri 1930–1948”.

„La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ţara noastră avea să intre în sfera de influență a U.R.S.S. Încă din timpul războiului Stalin afirma, şi dădea de înţeles aliaţilor, că acest război va fi altfel şi că imperiul sovietic îşi va impune propriul său sistem, până acolo unde va ajunge armata sa. Cu toate că Iuliu Maniu şi ceilalţi lideri ai partidelor istorice au sperat, până în ultimul moment, în ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, acest lucru nu s-a întâmplat, Europa fiind împărţită în sfere influenţă. Din păcate, ţara noastră a căzut în sfera de influenţă a imperiului sovietic, condus de către dictatorul Stalin, care a reuşit să-şi impună regimul şi în România, până în anul 1947, cu ajutorul Partidului Comunist din România, un partid minuscul ce nu avea decât aproximativ 1000 de membri la 23 august 1944.” (din „Studiu introductiv”)