Rezultate căutare pentru 'Vasile Petrovici'

Grilă  Listă 

    Vânzare
    40,00 LEI

    „În conștiinţa multor români, dimineaţa zilei de 8 mai 1999 a trecut neobservată.

    Atunci, în a doua zi a vizitei sale în România, Papa Ioan Paul al II-lea pășea, întro manieră mai curând discretă, în curtea cimitirului Bellu catolic din București.

    Ținuse să se roage la câteva morminte cunoscute până atunci mai curând evlaviei populare. Trei dintre episcopii Bisericii Greco-Catolice – desfiinţată în 1948 și supusă la o lungă persecuţie, până la sfârșitul lui 1989 –, fuseseră înmormântaţi acolo în perioada comunistă.

    Primul dintre cei trei, Vasile Aftenie (născut în 14 iulie 1899), a fost înhumat pe ascuns de Securitate în după-amiaza zilei de 10 mai 1950. Se sfârșise cu câteva ore mai devreme, în noaptea precedentă, la penitenciarul Văcărești, unde se afla încarcerat, după 25 martie, data când făcuse un grav accident vascular cerebral. După opt luni de anchete dure în subsolurile Ministerului de Interne, deznodământul era de așteptat, chiar și pentru un om de cincizeci de ani, cu o sănătate bună, așa cum era episcopul. Aura suferinţei lui a însoţit ulterior mărturia Bisericii clandestine, fiind în același timp un semn pentru toţi că martiriul pentru credinţă și recunoașterea lui publică nu se prea întâlnesc simultan în istorie. Întrun târziu, după o lungă și anevoioasă documentare arhivistică, i-a fost atestat martiriul în favoarea Bisericii Greco-Catolice. Episcopul Aftenie a putut intra oficial în panteonul sfinţilor, în 2 iunie 2019. A fost beatificat împreună cu ceilalţi șase episcopi greco-catolici de Papa Francisc însuși, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.” (din „Prefață”)

     

    „Inițial teză de doctorat, «Toponimie maramureșeană. Valea superioară a Vișeului», realizată de doamna profesoară Adelina Emilia Mihali [...], este o monografie toponimică, amplă și valoroasă asupra colțului de nord-est al județului Maramureș, constituind, de altfel, primul studiu complet asupra numelor de locuri de pe cursul superior și mijlociu al râului Vișeu.

     

    Valoarea lucrării constă nu numai în materialul foarte bogat și variat cules la fața locului (dar și din alte surse), ci și din explicațiile, de cele mai multe ori, corecte date toponimelor din zona cercetată. Bazată pe o bibliografie fundamentată, scrisă în română (și în limbi de largă circulație), într-un stil adecvat, lucrarea realizată de doamna profesoară Adelina Emilia Mihali este o contribuție însemnată privind toponimia maramureșeană și nu numai.

     

    Având în vedere cele spuse, lucrarea doamnei profesoare Adelina Emilia Mihali răspunde unui deziderat al lingvisticii românești actuale, anume acela de a realiza studii de toponimie aprofundate“. (prof. univ. dr. Vasile Frățilă în „Prefață“)

     

    100,00 LEI

    „Volumul Magistri et alumni, amore scribendi. Studia. In honorem professoris Nicolae Felecan este un omagiu adus profesorului băimărean, atât prin evocări, cât și prin studii științifice, elaborate de prieteni, colaboratori, oameni de litere din întreaga lume. Contributorilor care au participat și la publicarea volumului precedent (26) – Confluențe lingvistice și filologice. Omagiu profesorului Nicolae Felecan la împlinirea a 70 de ani –, li s-au alăturat, pentru a celebra, prin mijlocirea cuvântului, cei 75 de ani de viață ai sus-numitului dascăl, și alți filologi din țară și din străinătate. Printre cele 55 de personalități care au onorat invitația de colaborare la prezentul volum, se numără profesori și cercetători străini – Bertie Neethling (Africa de Sud), Ephraim Nissan (Anglia), Milan Harvalík (Cehia), Pierre-Henri Billy, Marcienne Martin, Michel A. Rateau (Franța), Enzo Caffarelli, Alfonso Germani, Alda Rossebastiano (Italia), Leo Loveday, Maho Kitamura (Japonia), Yolanda Guillermina Lopez Franco (Mexic), Sergey Goryaev (Rusia), Emili Casanova (Spania), Tamás Farkas, János N. Fodor (Ungaria) – și români, din majoritatea centrelor universitare și din institutele de cercetare ale Academiei Române: Ion Buzași (Alba Iulia), Ioan Dănilă (Bacău), Teodor Ardelean, Alina Bugheșiu, Daiana Felecan, Oliviu Felecan, Gheorghe Glodeanu, Mihaela Munteanu Siserman, Rodica Țurcanu (Baia Mare), Iulia Barbu-Comaromi, Gh. Chivu, Ioana Costa, Liviu Franga, Mariana Franga, Margareta Manu Magda, Iulia Mărgărit, Adrian Rezeanu, Adriana Stoichițoiu Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu (București), Dumitru Loșonți, G. G. Neamțu, Ștefan Oltean, Ilie Rad, Sabin Siserman (Cluj-Napoca), Teodor Oancă, Silvia Pitiriciu (Craiova), Traian Diaconescu, Daniela Butnaru, Alexandru Gafton, Mihaela Paraschiv (Iași), Ștefan Găitănaru (Pitești), Lazăr Avram (Ploiești), Sigrid Haldenwang (Sibiu), Adina Chirilă, Sergiu Drincu, Vasile Frățilă, Ionel Funeriu, Simona Goicu-Cealmof, Dan Negrescu (Timișoara).” (din „Cuvânt-înainte”)

    65,00 LEI
    „Lately, the capital of Roman Dacia, Apulum, has become a Roman archaeological objective researched thoroughly by an impressive number of rescue excavations, which pointed out an important number of private complexes, either military or funerary. Within this context, reevalu‑ation of the whole heritage preserved in the collection of the museum was, and became a manda‑tory need to integrate discoveries and to present them appropriately to know those of funerary character, mainly.This archaeological monograph proposed by George Bounegru represents analysis of sampled funerary discoveries resulted from the northern necropolis from Apulum. The samples of 161 graves predominantly represent personal researches included in the doctoral thesis of the author, as well as more rescue excavations carried out by Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Vasile Moga, Alexandru Popa within this necropolis. Archaeologists did us the courtesy of giving the archaeological material resulted from their own researches.” ( from Foreword)
    Vânzare
    30,00 LEI

    „Istoriografia română consacrată istoriei germanilor din România este una relativ consistentă, ea fiind reprezentată de contribuțiile datorate unor istorici precum Nicolae Iorga, Vasile Ciobanu, Constantin Buchet, Emil Hurezeanu, Luminița Fassel, Ottmar Trașcă, Paul Șeulean, Mircea Rusnac, Mihai Florin Răzvan, Ilarion Țâu, Constantin Ungureanu, Laura Gheorghiu, Ioana Scridon, Daniel Hrenciuc ș.a.

    În final, se cuvin a fi adresate câteva cuvinte de mulţumire unor persoane care m‑au sprijinit în cursul cercetărilor efectuate în vederea redactării acestui volum. Este vorba despre doamna Simona Palagheanu, fost împuternicit la conducerea Direcției Județene a Arhivelor Suceava (DJANS), Ioan Drăgan, director general al Arhivelor Naționale Istorice – ANIC, Dragoş Petrescu, preşedinte al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Stelian Obiziuc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe‑AMAE, București.”( din Introducere)

    „Lucrarea de față, intitulată Relații culturale și diplomatice româno-spaniole (1919–1936), fără a revendica epuizarea unui subiect atât de vast, își propune să investigheze conținuturile fundamentale ale acestor relații prin intermediul diplomației și culturii întro perioadă vitală a istoriei contemporane. Obiectivul fiecărui cercetător este să ofere o prezentare profesională, să prezinte o secvență de istorie culturală și diplomatică menită să faciliteze percepția relațiilor bilaterale dintre România și Spania.” (din Argument)

Grilă  Listă