Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor: Giovanni Magliocco
  2. Autor: Iosif-Marin Balog
  3. Autor: Lidia Trăușan-Matu
  4. Autor:
Autor
  1. Aurelia Dan (01)
  2. Daiana Felecan (01)
  3. Diana Covaci (01)
  4. Giovanni Magliocco (01)
  5. Iosif-Marin Balog (01)
  6. Lidia Trăușan-Matu (01)
  7. Mihaela Bedecean (01)
  8. Mihaela Grigorean (01)
  9. Mihaela Munteanu Siserman (02)
  10. Mirela Popa‑Andrei (01)
  11. Oliviu Felecan (01)

Rezultate căutare pentru 'Mihaela Vl��sceanu'

Grilă  Listă 

    30,00 LEI

    „Acesta este cel de-al doilea volum care recuperează „cronica de artă” din presa românească a veacului al XIX-lea. Cel dintâi a apărut la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2017, cu titlul Cronica de artă. Despre pictori și tablouri în paginile gazetelor românești din veacul al XIX-lea (1860–1900). Volumul de față cuprinde un număr important de texte despre artiștii și arta plastică din spațiul românesc, apărute între 1860 și 1900, identificate de noi în următoarele reviste și gazete: Revista Carpaților, Trompeta Carpaților, Atheneul român, Pressa, Convorbiri literare, Amicul artelor, Voința națională, Revista orientală, Literatura și arta română, Viața nouă, Revista idealistă, Arta românească, Gazeta artelor, Revista nouă, Revista poporului. Textele au fost semnate de cronicari foarte diferiți ca stil și anvergură profesională (jurnaliști, scriitori și istorici, critici de artă, pictori și arhitecți, medici, economiști și avocați) și par să se fi născut dintr‑o triplă ambiție a autorilor, și anume: (1) să-i aducă pe cititori cât mai aproape de pictori și tablourile lor, (2) să inițieze publicul amator în limbajul artei și (3) să conserve intacte emoția, plăcerea sau neplăcerea încercate de ei la vizitarea unei expoziții temporare sau a unui muzeu. Deși cheia cronicilor trebuie să fi fost punerea în valoare a picturilor și a oamenilor care le-au realizat, ele sunt încărcate cu detalii privitoare la biografiile artiștilor, la poveștile din spatele picturilor, la expozițiile de artă și grupările de artiști, la piața de artă și colecționarii cei mai cunoscuți din epocă.

    Legat de formatul editării, la fel ca în primul volum, am inventariat gazetele în ordinea în care au apărut pe piață și le-am urmărit rubricile dedicate picturii până la dispariția sau prima lor suspendare. Acesta este motivul pentru care frontiera 1900 a fost depășită în cazul a două-trei publicații. (...)

    Volumul acesta nu ar fi fost posibil, în această formă, fără sprijinul esențial al unor profesioniști de la Biblioteca Academiei Române din București (mai exact, doamna Lenuța Mitrea și domnul Cătălin Mirea) și de la Biblioteca Facultății de Istorie din București (doamnele Mihaela Harnagea și Niculina-Violeta Nicolescu). Exprim aici toată gratitudinea mea. De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către Editura Mega, domnii Cristian Sincovici și Francisc Baja, pentru apariția volumului. Cu profesorul Alin Ciupală am purtat îndelungi discuții pe seama editării volumului. Îi mulțumesc pentru idei, sfaturi și răbdare.” - Lidia Trăușan-Matu

     

    Summary

    Giovanni Magliocco, Foreword

    Neo-Gothic between Theory and Imaginary
    Max Duperray, « NEO-GOTHIC » : frontières incertaines d’un concept littéraire
    Florence Casulli, Macabre Short-Stories by Edgar Allan Poe and Roald Dahl
    Valentina Sirangelo, Sulla natura lunare di Shub- Niggurath: dalla mythopoeia di Howard Phillips Lovecraft a The Moon-Lens di Ramsey Campbell
    Patrycja Antoszek, Shirley Jackson’s Affective Gothicism: The Discourse of Melancholia in The Bird’s Nest
    Barbara Miceli, Pathological Narcissism in a (Neo)Gothic Setting: Joyce Carol Oates’s “Evil Eye”
    Dana Percec, Gothic Revisitations of Hamlet: Ian McEwan’s Nutshell
    Rose-Anaïs Weeber, Crimson Peak: Guillermo del Toro’s Visual Tribute to Gothic Literature

    Hybridizations & Mutations
    Laura Pavel, The Gothic-Absurd Hybrid and the Limits of Representation
    Lucian-Vasile Szabo & Marius-Mircea Crișan, Technological Modifications of the Human Body in Neo-Gothic Literature: Prostheses, Hybridization and Cyborgization in Posthumanism
    Alessandra Squeo, Hybridizing Textual Bodies and Neo-Gothic Identities: Frankenstein’s Afterlife in Shelley Jackson’s Fiction
    Mihaela Ursa, Media Pride and Prejudices of Transmedial Traffic: Enacting Jane Austen with Zombies
    Doru Pop, A Replicant Walks into the Desert of the Real and Tells Unfunny Jokes in the Flickering Lights of Neon-Gothic Fantasy
    Richard Kidder, Some Examples of the Ecogothic in Contemporary English Language Fiction
    Carmen Borbély, Post-Gothic Traces in Ian McEwan’s Solar

    Peripheral Configurations of the Neo-Gothic
    Gerry Turcotte, The Caribbean Gothic Down Under: Caribbean Influences in Marianne de Pierres’ Parrish Plessis Novels
    Ana-Maria Parasca, The Sense of Otherness in Kate’s Morton Novels
    Gisèle Vanhese, Néo-gothique et imaginaire amérindien dans Le Mutilateur de Julian Mahikan
    Katarzyna Ancuta, Patterns of Shadows: Japanese Crime Gothic as Neo-Gothic
    Luisa Valmarin, La poesia di Arturo Graf tra tentazioni gotiche e reminiscenze emineschiane
    Catherine de Wrangel, Racconto d’autunno de Tommaso Landolfi: du récit gothique à la réflexion philosophico-politique
    Fabio Camilletti, Melissa, o la realtà dei fantasmi
    Ruxandra Cesereanu, Leonid Dimov: Spectrality and the Neo-Gothic Atmosphere
    Corin Braga, Vintilă Ivănceanu: From Oneirism to the Neo-Gothic
    Marius Popa, Les retours du néo-gothique dans la littérature de Mircea Cărtărescu. Les artifices de l’imaginaire dans Solenoid
    Giovanni Magliocco, L’errance post-mortem d’une identité fragmentée. Pudră de Dora Pavel entre Néo-Gothique et Postmoderne

    Book Reviews

     

    Link -> http://caieteleechinox.lett.ubbcluj.ro/

     

Grilă  Listă