„Imnele care împodobesc slujbele Bisericii Ortodoxe sunt creaţii ale unor Sfinţi Părinţi ai Bisericii, cei mai mulţi trăitori în partea bizantină a primului mileniu al creştinătăţii încă nedivizate. După un alt mileniu de istorie zbuciumată a Bisericii, până astăzi, imnele marilor colecţii liturgice ca Octoihul, Triodul, Penticostarul şi Mineiele păstrează nealterată amintirea unei perioade esenţiale pentru structurarea învăţăturii de credinţă. Este perioada Sinoadelor Ecumenice, a marilor personalităţi care au ilustrat secolele patristice şi care au lăsat o perenă creaţie, atât de expresie mai teoretică, dar şi imnografică.” Vasile Grăjdian

CONTENTS

Foreword

ARCHAEOLOGICAL AND INTERDISCIPLINARY RESEARCH

Flavius Bozu, Ovidiu Bozu
Preventive Archaeological Research on Middle Ground Wave from Gearmata Confine (Timiș County)

Richard A. Mason, Lucas C. Mason
Unrecognized Remains of the Western Segment of the Ploscuţeni-Stoicani Vallum (Athanaric’s Wall) East of Ploscuţeni (Vrancea County, Romania)

Valeriu Sîrbu, Costin Croitoru, Stănică Pandrea
The Linear Fortification from Șuţești, Brăila County

Magdalena Ștefan, Dan Ștefan
Alternative Explorations of Linear Fortifications “Trajan’s vallum” from Șuţești (Brăila County)

NARRATIVE SOURCES

Dragoș Măndescu
An Almost Forgotten Old Map and the First Mentions of Some Roman Remains on Alutanus and Transalutanus Limes

Ion Dumitrescu
The “Troian” and Other Roman Monuments on Specht’s Map

Costin Croitoru
The “Trojan” in the Romanian Oral Tradition

DISCUSSIONS AND INTERPRETATIONS

Eugen S. Teodor
Landscape Restitution and War games: The Gate of Invasions

Nicolae Ursulescu, Vasile Cotiugă
On the Dating and Use of the Linear Fortification from Southern Moldavia (Stoicani-Ploscuţeni)

Mircea Ignat
Earth Vallums – Possible Interpretations

VARIA

Vitalie Bârcă
Olbia, Tyras, the Roman Empire and the Sarmatians in the Second Half of the 1st – Early 2nd Century AD

„Lucrarea Activitatea monetăriei de la Alba Iulia. Studiu numismatic, istoric și arheologic are la bază teza de doctorat cu același titlu susţinută de Florin Ciulavu în anul 2018 la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române și reprezintă un aport semnificativ la cunoașterea emisiunilor monetare transilvănene, fiind studiată activitatea atelierului monetar albaiulian din decursul a aproximativ două secole și jumătate (1610–1871, cu unele întreruperi).

Pe lângă bibliografia consultată, autorul a studiat aproximativ 1500 de monede din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeului Municipal «Ioan Raica» Sebeș, Muzeului din Aiud, Muzeului Civilizaţiei Dacice și Romane Deva și Institutului de Cercetări Eco-Muzeale «Gavrilă Simion» Tulcea – Muzeul de Istorie și Arheologie, care au ajutat semnificativ la completarea catalogului monedelor, fiind identificate un număr mare de variante noi. De asemenea, în același scop au fost utilizate piese inedite prezente la diverse licitaţii on-line.

Lucrarea însumează aproximativ 830 de pagini în format A4 și este împărţită în șase capitole, completate de patru anexe, abrevieri bibliografice și peste 100 de planșe în care sunt ilustrate un număr mare de materiale inedite (monede, creuzete din grafit, gresie, ceramică și fontă, vase din ceramică, cărămizi ștampilate și cahle).” (din „Prefaţă”, Volker Wollmann)