Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor: Cornelia Vlașin
  2. Autor: Costin Croitoru
  3. Autor: Daiana Felecan
  4. Autor: Daniel Hrenciuc
  5. Autor: Ioan Carol Opriș
  6. Autor: Oliviu Felecan
  7. Autor: Valerian Marian

Rezultate căutare pentru 'Vasile Petrovici'

Grilă  Listă 

    90,00 LEI
    „This volume was published within the framework of LIMES National Reserch Programe, sup‑ported by the Romanian Ministry of Culture and National Identity. Therefore we would like to thank our friends and colleagues Ovidiu Țentea and Felix Marcu for their support in publishing this work. Special thanks go to: Constantin Băjenaru (MINAC); Sebastian Corneanu (Lucian Blaga University in Sibiu); Mihai Duca (Bucharest); + Arch. Cătălin Georgescu (Bucharest); Iulia Iliescu (University of Bucharest); Marian Mocanu (ICEM, Tulcea); Andrei Opaiț (Toronto); Dorel Paraschiv (ICEM, Tulcea); Prof. Constantin C. Petolescu (Bucharest); Mihai Popescu (CNRS, Paris); Raluca Popescu (Muzeul Municipiului București, Bucharest); Tiberiu Potârniche (MINAC); Arch. Anișoara Sion (Bucharest); Gabriel Stoian (Bucharest); Valeriu Toma (Bucharest); Mihai Vasile (MNIR Bucharest); Dan Vasilescu (MINAC); Florica Zaharia (former Conservator in Charge of the Department of Textile Conservation, The Metropolitan Museum of Art). For the topographic measurements, we owe thanks to Mihai Florea (MNIR Bucharest); some of the draw‑ings have been made by Jeni Efimov (ICEM, Tulcea), Cătălina Petolescu (Bucharest) and Ingrid Petcu (MINAC).” (from Acknowledgments)

    „Imnele care împodobesc slujbele Bisericii Ortodoxe sunt creaţii ale unor Sfinţi Părinţi ai Bisericii, cei mai mulţi trăitori în partea bizantină a primului mileniu al creştinătăţii încă nedivizate. După un alt mileniu de istorie zbuciumată a Bisericii, până astăzi, imnele marilor colecţii liturgice ca Octoihul, Triodul, Penticostarul şi Mineiele păstrează nealterată amintirea unei perioade esenţiale pentru structurarea învăţăturii de credinţă. Este perioada Sinoadelor Ecumenice, a marilor personalităţi care au ilustrat secolele patristice şi care au lăsat o perenă creaţie, atât de expresie mai teoretică, dar şi imnografică.” Vasile Grăjdian

    100,00 LEI

    „Volumul Magistri et alumni, amore scribendi. Studia. In honorem professoris Nicolae Felecan este un omagiu adus profesorului băimărean, atât prin evocări, cât și prin studii științifice, elaborate de prieteni, colaboratori, oameni de litere din întreaga lume. Contributorilor care au participat și la publicarea volumului precedent (26) – Confluențe lingvistice și filologice. Omagiu profesorului Nicolae Felecan la împlinirea a 70 de ani –, li s-au alăturat, pentru a celebra, prin mijlocirea cuvântului, cei 75 de ani de viață ai sus-numitului dascăl, și alți filologi din țară și din străinătate. Printre cele 55 de personalități care au onorat invitația de colaborare la prezentul volum, se numără profesori și cercetători străini – Bertie Neethling (Africa de Sud), Ephraim Nissan (Anglia), Milan Harvalík (Cehia), Pierre-Henri Billy, Marcienne Martin, Michel A. Rateau (Franța), Enzo Caffarelli, Alfonso Germani, Alda Rossebastiano (Italia), Leo Loveday, Maho Kitamura (Japonia), Yolanda Guillermina Lopez Franco (Mexic), Sergey Goryaev (Rusia), Emili Casanova (Spania), Tamás Farkas, János N. Fodor (Ungaria) – și români, din majoritatea centrelor universitare și din institutele de cercetare ale Academiei Române: Ion Buzași (Alba Iulia), Ioan Dănilă (Bacău), Teodor Ardelean, Alina Bugheșiu, Daiana Felecan, Oliviu Felecan, Gheorghe Glodeanu, Mihaela Munteanu Siserman, Rodica Țurcanu (Baia Mare), Iulia Barbu-Comaromi, Gh. Chivu, Ioana Costa, Liviu Franga, Mariana Franga, Margareta Manu Magda, Iulia Mărgărit, Adrian Rezeanu, Adriana Stoichițoiu Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu (București), Dumitru Loșonți, G. G. Neamțu, Ștefan Oltean, Ilie Rad, Sabin Siserman (Cluj-Napoca), Teodor Oancă, Silvia Pitiriciu (Craiova), Traian Diaconescu, Daniela Butnaru, Alexandru Gafton, Mihaela Paraschiv (Iași), Ștefan Găitănaru (Pitești), Lazăr Avram (Ploiești), Sigrid Haldenwang (Sibiu), Adina Chirilă, Sergiu Drincu, Vasile Frățilă, Ionel Funeriu, Simona Goicu-Cealmof, Dan Negrescu (Timișoara).” (din „Cuvânt-înainte”)

    Vânzare

    Preț Normal: 50,00 LEI

    Special Price 40,00 LEI

     

    CUPRINS


    Dialectologie

    GABRIEL BĂRDĂȘAN
    Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
    DUMITRU LOȘONȚI
    Contribuții etimologice (II)
    IULIA MĂRGĂRIT
    Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
    NICOLAE SARA MANDU
    „Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
    TEOFIL TEAHA
    Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
    VASILE ȚÂRA
    Un fenomen sintactic dialectal

    Fonetică

    FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
    Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
    VLADIMIR ZAGAEVSCHI
    Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română

    Gramatică

    SERGIU DRINCU
    Punctuația lui însă
    ȘTEFAN GĂITĂNARU
    Complementul prepozițional în limba română veche
    G. G. NEAMȚU
    Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română

    Istoria limbii române

    GHEORGHE CHIVU
    Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
    MARCU MIHAIL DELEANU
    Â și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902

    Jurnalism

    ILIE RAD
    Precursorii presei românești

    Lexicologie

    ANA-MARIA BOTNARU
    Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
    TRAIAN DIACONESCU
    Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
    IONEL FUNERIU
    Naturalia non sunt turpia
    ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
    Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
    EMIL SUCIU
    „Turcisme” în Transilvania
    AIDA TODI
    Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
    IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
    Adjective referitoare la numele statelor lumii

    Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică

    TRAIAN DIACONESCU
    Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
    TRAIAN DIACONESCU
    Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
    LIVIU FRANGA
    Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
    MARIANA FRANGA
    Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
    DAN NEGRESCU
    O cale către Sfinții Părinți

    Lingvistică și filologie romanică

    IULIA BARBU
    Adaugă la lista de favorite Adăugare la Comparație

    50,00 LEI
    „Una dintre consecinţele benefice în plan istoric ale Marii Uniri de la 1918 o reprezintă stimularea înfiinţării de instituţii de învăţământ, cultură ș.a. în teritoriile unite cu Țara. Transilvania a fost printre provinciile în care au luat fiinţă cele mai multe instituţii românești, între cele mai însemnate situânduse Universitatea Daciei Superioare la Cluj în anul 1919. Centenarul aniversării întemeierii universităţii românești a prilejuit publicarea unui număr mare de monografii și sinteze de autor, sau prin colaborarea mai multor specialiști, care par să fi epuizat cam tot ceea ce se putea scrie despre Alma Mater Napocensis (geneză, înfiinţare, evoluţie în timp etc.). În ciuda acestei literaturi știinţifice bogate recente dar și din deceniile trecute (menţionăm doar lucrările monumentale redactate de Vasile Pușcaș și volumele coordinate de Ioan-Aurel Pop, Simion Simon, Ioan Bolovan sau Ovidiu Ghitta) au rămas cu siguranţă subiecte încă neexplorate ori ce își așteaptă reluarea interpretativă, precum și aducerea în circuitul știinţific a unor surse inedited privind istoria universităţii, însemnări, documente și fotografii care sunt probabil răspândite în diverse arhive publice și private din ţară și străinătate. Tocmai de aceea, recuperarea și editarea critică a unor asemenea documente rămâne un obiectiv actual pentru cercetătorii interesaţi de istoria universităţii din capitala (neoficială) a Transilvaniei.” - Ioan Bolovan

Grilă  Listă