Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor: Călin Hentea
  2. Autor: Iosif-Marin Balog
  3. Autor: Lidia Trăușan-Matu
  4. Autor: Mihaela Grigorean
  5. Autor:
Autor
  1. Aurelia Dan (01)
  2. Daiana Felecan (01)
  3. Diana Covaci (01)
  4. Giovanni Magliocco (01)
  5. Iosif-Marin Balog (01)
  6. Lidia Trăușan-Matu (01)
  7. Mihaela Bedecean (01)
  8. Mihaela Grigorean (01)
  9. Mihaela Munteanu Siserman (02)
  10. Mirela Popa‑Andrei (01)
  11. Oliviu Felecan (01)

Rezultate căutare pentru 'Mihaela Vl��sceanu'

Grilă  Listă 

    30,00 LEI

    „Acesta este cel de-al doilea volum care recuperează „cronica de artă” din presa românească a veacului al XIX-lea. Cel dintâi a apărut la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2017, cu titlul Cronica de artă. Despre pictori și tablouri în paginile gazetelor românești din veacul al XIX-lea (1860–1900). Volumul de față cuprinde un număr important de texte despre artiștii și arta plastică din spațiul românesc, apărute între 1860 și 1900, identificate de noi în următoarele reviste și gazete: Revista Carpaților, Trompeta Carpaților, Atheneul român, Pressa, Convorbiri literare, Amicul artelor, Voința națională, Revista orientală, Literatura și arta română, Viața nouă, Revista idealistă, Arta românească, Gazeta artelor, Revista nouă, Revista poporului. Textele au fost semnate de cronicari foarte diferiți ca stil și anvergură profesională (jurnaliști, scriitori și istorici, critici de artă, pictori și arhitecți, medici, economiști și avocați) și par să se fi născut dintr‑o triplă ambiție a autorilor, și anume: (1) să-i aducă pe cititori cât mai aproape de pictori și tablourile lor, (2) să inițieze publicul amator în limbajul artei și (3) să conserve intacte emoția, plăcerea sau neplăcerea încercate de ei la vizitarea unei expoziții temporare sau a unui muzeu. Deși cheia cronicilor trebuie să fi fost punerea în valoare a picturilor și a oamenilor care le-au realizat, ele sunt încărcate cu detalii privitoare la biografiile artiștilor, la poveștile din spatele picturilor, la expozițiile de artă și grupările de artiști, la piața de artă și colecționarii cei mai cunoscuți din epocă.

    Legat de formatul editării, la fel ca în primul volum, am inventariat gazetele în ordinea în care au apărut pe piață și le-am urmărit rubricile dedicate picturii până la dispariția sau prima lor suspendare. Acesta este motivul pentru care frontiera 1900 a fost depășită în cazul a două-trei publicații. (...)

    Volumul acesta nu ar fi fost posibil, în această formă, fără sprijinul esențial al unor profesioniști de la Biblioteca Academiei Române din București (mai exact, doamna Lenuța Mitrea și domnul Cătălin Mirea) și de la Biblioteca Facultății de Istorie din București (doamnele Mihaela Harnagea și Niculina-Violeta Nicolescu). Exprim aici toată gratitudinea mea. De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către Editura Mega, domnii Cristian Sincovici și Francisc Baja, pentru apariția volumului. Cu profesorul Alin Ciupală am purtat îndelungi discuții pe seama editării volumului. Îi mulțumesc pentru idei, sfaturi și răbdare.” - Lidia Trăușan-Matu

    55,00 LEI

    „E o carte curcubeu care apare în orizontul unei dezrădăcinate existențe oșenești… Un decupaj sufletesc de fotografii scrise cu lumină și scoase dintr-o straiță cusută cu dorul unui Oaș curat, pur, nealterat, ivit din memoria inimii. Trăsăturile identitare constante, având amprenta puternică a obârșiilor intră într-un dialog tainic și dinamic al adaptabilității permanente, cu acele căi de evoluție care imprimă schimbarea, transformarea, dislocarea… Constelația reperelor identitare ce individualizează comunitatea tradițională oșenească este reprezentată simbolic de CERC prin configurarea lui la toate nivelurile existenței sub forma unor coduri încifrate ale arhitecturii lăuntrice: clopul – în portul bărbătesc, cununa miresei, roata feciorilor – în danț, ciuperca de danț, crestăturile cosmologice de pe crucile de lemn, roata cu șase spițe de pe vranița cu boc, cercul stilizat pe ceramica de Vama, colacul solar, floarea vieții cusută pe pânza albă. Oșenia devine astfel sursa unei conștiințe a geometriei spiritului cu care construim lumea din interiorul nostru, ancorând-o astfel în proporțiile perfecte ale sacralității. În satul tradițional, exista o unitate între cultură și civilizație, substituită ireversibil de un anacronism care s-a creat treptat, de-a lungul mai multor decenii, între credințele și valorile spirituale ale oșenilor și transfigurarea lor în materialitatea formelor vizibile din arhitectură, stil de viață, viziune despre lume, intrare și ieșire din ritual… Această ruptură definitorie, dar nu definitivă pentru Oașul de azi, a fost generată de dispariția rânduielii străvechi și a nevoii de sacralitate în lumea în care trăim… pătimind prin siajul dramatic al însingurării dintre omul care privește o floare, fără a simți că pe cer tresare o stea…” (din „Argument sufletesc”)

     

    "It is a rainbow book that appears on the horizon of an uprooted Oaș existence… A soul cutout of photographs written with light and taken out of a bag sewn with the longing for a clean, pure, unaltered Oaș, born from the memory of the heart. The constant identity features, with the strong imprint of the origins, enter into a mysterious and dynamic dialogue of permanent adaptability, with those evolutionary paths that have printed change, transformation, dislocation… The constellation of identity landmarks that individualize the traditional Oaș community is symbolically represented by the CIRCLE, through its configuration at all levels of existence in the form of encrypted codes of interior architecture: the hat – in the man's dress, the bride's wreath, the young men’s wheel – in the dance, the dance mushroom kiosk, the cosmological notches on the wooden crosses, the sixspoke wheel on the vranita with boc, the stylized circle on Vama pottery, the solar braided bread, the flower of life embroidered on white cloth. The Oaș way of being thus becomes the source of a consciousness of the geometry of the spirit with which we build the world within us, thus anchoring it in the perfect proportions of sacredness. In the traditional village, there is a unity between culture and civilization, irreversibly replaced by an anachronism that was gradually created, over several decades, between the beliefs and spiritual values of the Oaș people and their transfiguration into the materiality of visible forms in architecture, lifestyle, vision of the world, entry and exit from the ritual… This defining but not definitive rupture for today's Oaș was generated by the disappearance of the ancient order and the need for sacredness in the world we live in… suffering through the dramatic slipstream of loneliness between the man looking at a flower, without feeling a star tremble in the sky…" (Excerpt from "Soul Argument")

Grilă  Listă