Octavian Cristian Rogozea Discoveries Attributed to the Early Vinča Phase in Tărtăria “Gura Luncii” (Alba County). The 214 Preventive Archaeological Researches Performed on “Site 10B”
Georgeta El Susi Animal Bones from the Neolithic (Szakalhat) Levels at Uivar (Timiş County)
Victor Sava, Florin Mărginean, Adrian Ursuţiu The Eneolithic Cemetery in Pecica “Est” (Arad County)
Tünde Horváth Budakalasz, ein besonderer Bestattungsplatz der Badener Kultur. Kritische Anmerkungen zum Buch: Maria Bondar – Pal Raczky (Red.): The Copper Age cemetery of Budakalasz
Tobias L. Kienlin, Klára P. Fischl, Liviu Marta Exploring Divergent Trajectories in Bronze Age Landscapes: Tell Settlement in the Hungarian Borsod Plain and the Romanian Ier Valley
Călin Ghemiș The Late Bronze Age Gold Ring Discovered in Betfia (Bihor County, Romania)
Liliana Daniela Mateescu-Suciu Glass Recipients from Sarmizegetusa Regia. Unguentaria and Bottles
Horațiu Cociș The Rural Landscape of the Frontier of Dacia Porolissensis. A Case Study: the Northern Sector – territorium Arcoba(da)rense – The Valley of River Someșul Mare
Norbert Kapcsos Sarmatian graves from Pecica Site 18. Remarks upon the phenomenon of „isolated” graves from the Cris-Tisa-Mures region
Ioan Stanciu On Early Medieval Roasting Trays and their Presence in the Settlements from the North-Western Part of Romania
Călin Cosma, Adrian Bolog, Ovidiu Oargă Avar Graves Recently Discovered in Gambaș (Alba County) on the Spot Called “Ogoarele de jos”
Dan Băcueț-Crișan, Gruia Fazecaș, Doru Marta An Early Medieval Feature Discovered in Oradea – Salca “Ghețărie” (Petrom Gas Station)
Daniela Tănase, Gábor Bertók, Anita Kocsis, Balázs Major The location of Egres Cistercian monastery – Igriş (Timiș County), in the light of recent geophysical research
Florin Mărginean, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava Unveiling History. Archaeological Excavations in the Fortress of Ineu (Arad County)
Dorel Micle, Bogdan Alin Craiovan, Andrei Stavilă, Octavian-Cristian Rogozea The Times before Fischer’s Furniture Store. The Preventive Archaeological Researches in Sfântul Gheorghe Square 2–3, Timișoara (Timiş County)
Andrea Demjén, Florin Gogâltan The Ciuc-Ghimeș Quarantine (18th–19th Centuries). Archaeological Researches of the Former Customs Point “Cetatea Rakoczy”
Deschidem în istoria Dobrogei veacurilor XV -XIX o temă nouă, mai puţin cunoscută, aceea a evoluţiei fortificaţiilor otomane.
Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei ne-a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea şi interpretarea izvoarelor istorice, incluzând şi surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăţilor medievale dispărute, am valorificat într‑un întreg datele obţinute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent şi a celor în care sunt descrise sau apar informaţii despre cetăţile şi fortificaţiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri şi prospecte, aflate în arhivele de la Kiev şi Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăţilor otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii şi nu numai având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluţia fortificaţiilor otomane de la Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanţa şi Mangalia. Pe parcursul derulării proiectului, am apelat la tehnicile moderne utilizate în cartografie, prin folosirea intensă a investigaţiilor non-invazive, care implică fotografii aeriene, prospecţiuni geomagnetice, georadar, rezistivitate electrică sau studiul imaginilor satelitare. (din „Introducere”)
„În colecțiile Muzeului de Istorie Națională din București se află un obiect neobișnuit (nr. inv. 121.543). Este vorba despre toarta unui vas pentru depozitare având o ștampilă cu cartușul lui Ramses al II-lea, unul dintre rarele exemplare cunoscute în afara Egiptului. Piesa a aparținut colecției private a inginerului Ion Mititelu și a fost donată Institutului de Arheologie din București. Ulterior a fost transferată, în anul 1976 la Muzeul Național de Istorie din București și inclusă într-o colecție mai mare care cuprinde 163 de tampile de amfore. Locul inițial de descoperire al acestei piese este necunoscut.”
(Abstract for AN EGYPTIAN JAR STAMPED WITH THE CARTOUCHE OF RAMSES II IN BUCHAREST, Vasilica Lungu)