Rezultate căutare pentru 'Daniel Ni��ulescu'

Grilă  Listă 

    „Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent. Istoria comunităţii germane din România este ea însăşi una deosebit de complexă, fiind alcătuită din experienţele, imaginile şi realizările saşilor transilvăneni – cei mai vechi dintre germanicii din România, alături de şvabii bănăţeni (alăturându‑i în această succintă enumerare şi pe şvabii sătmăreni), ţipţerii maramureşeni, landlerii, grupurile numeroase şi compacte ale germanilor basarabeni, dobrogeni, bucovineni şi, desigur, ale celor din Vechiul Regat. Deşi, în unele lucrări consacrate comunităţii germane, din varii motive, monarhia de Hohenzollern-Sigmaringen este adesea ignorată, se cuvine, credem, repunerea rolului acestei dinastii de origine germană în centrul atenţiei efortului de recuperare ştiinţifică, onestă, subliniind rolul important pe care această monarhie l-a avut în procesul de modernizare a statului român1. Germanii s-au aflat printre comunităţile etnice care s-au manifestat deschis şi pozitiv în favoarea Unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi Crişanei cu Regatul Român în 1918.” (din Introducere)

    40,00 LEI

    „Adam Michnik, cunoscutul disident polonez, scria următoarele: „ca să înțelegi istoria Poloniei trebuie să crezi în miracole. Gândiți-vă la următoarea situație: dacă în 1984 ați fi spus că peste cinci ani Polonia o să-și recapete libertatea și indepedența, cu certitudine că asta echivala cu a admite miracolele. Națiunea poloneză catolică și cu frica lui Dumnezeu nu avea totuși prea mare încredere în acest miracol. La urma urmelor, care dintre noi, cei care lucram pe vremea aceea la „Gazeta Wyborcza”, își imagina pe vremea aceea că foarte curând vom ajunge să lucrăm pentru un cotidian important, respectat atât în Polonia, cât și în întreaga lume?” Așezată între Germania și Uniunea Sovietică, două puteri cu declarate intenţii revizioniste faţă de frontierele sale – recunoscute internaţional în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (1919–1920) – Polonia a dezvoltat între 1918–1935 sub conducerea atentă şi autoritară a mareşalului Józef Piłsudski, și ulterior, a președintelui Ignacy Mościcki, o politică externă de sine stătătoare. În cursul secolului al XIX-lea, odată cu maturizarea şi afirmarea conştiinţei naţionale, prin intermediul culturii şi al Bisericii romano-catolice, polonezii şi-au manifestat intenţiile şi au acţionat pentru refacerea statului declanşând o serie de insurecţii (1863–1864) şi revolte reprimate în mod foarte sângeros de către trupele ruse.” - (din Introducere)

    30,00 LEI

    „Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.

    Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere

    30,00 LEI

    „În vederea întocmirii acestui volum am valorificat o serie de lucrări, studii și monografii consacrate istoriei evreilor în general, a celor din Rădăuți în mod special. De un real folos mi-au fost documentele descoperite în timpul cercetărilor efectuate în fondurile arhivistice gestionate de către Serviciul Județean al Arhivelor Naționale din Suceava. Este vorba despre fondul denumit Comunitatea Evreiască din Rădăuți, aflat în prezent la dispoziția cercetătorilor interesați. Acest fond conține o cantitate mare de documente referitoare la istoria evreilor rădăuțeni. Informații prețioase referitoare la diverse aspecte din viața evreilor rădăuțeni pot fi consultate în fondurile Prefectura Județului Rădăuți și Primăria orașului Rădăuți, coroborând informațiile depistate și cu documentele provenite din alte surse. Am menționat importanța consultării acestor fonduri arhivistice sucevene, drept premisă a cercetărilor focalizate pe istoria comunităților mozaice din sudul fostei Bucovine Istorice.

    În cadrul acestui volum, am urmărit prezentarea dezbaterilor Conducerii Comunității Evreiești în baza documentelor identificate în fondul Comunitatea Evreiască Rădăuți. Aceste dezbateri le-am publicat drept anexă a acestei lucrări, în scopul unei valorificări documentare, coerente și fidele a celor mai importante aspecte care au definit viața evreilor din Rădăuți, până în momentul organizării acțiunilor specifice Holocaustului (deportarea evreilor în lagărele din Transnistria). Aceste documente sunt publicate pentru prima dată, ele fiind introduse astfel în circuitul științific, completând și lărgind sfera datelor referitoare la istoria interbelică a evreilor din Rădăuți. În scopul familiarizării cititorului cu problematica evreilor din Rădăuți, am redactat un Studiu documentar realizând astfel o legătură logică, coerentă cu subiectul expus în această lucrare. Cititorii vor putea astfel afla informații esențiale despre modul de organizare și funcționare al Comunității Evreiești din Rădăuți, familiarizându‑se cu o serie de termeni specifici iudaismului, precum și cu unele aspecte privitoare la istoria și tradițiile evreilor.” din Introducere

    100,00 LEI

    „Volumul Magistri et alumni, amore scribendi. Studia. In honorem professoris Nicolae Felecan este un omagiu adus profesorului băimărean, atât prin evocări, cât și prin studii științifice, elaborate de prieteni, colaboratori, oameni de litere din întreaga lume. Contributorilor care au participat și la publicarea volumului precedent (26) – Confluențe lingvistice și filologice. Omagiu profesorului Nicolae Felecan la împlinirea a 70 de ani –, li s-au alăturat, pentru a celebra, prin mijlocirea cuvântului, cei 75 de ani de viață ai sus-numitului dascăl, și alți filologi din țară și din străinătate. Printre cele 55 de personalități care au onorat invitația de colaborare la prezentul volum, se numără profesori și cercetători străini – Bertie Neethling (Africa de Sud), Ephraim Nissan (Anglia), Milan Harvalík (Cehia), Pierre-Henri Billy, Marcienne Martin, Michel A. Rateau (Franța), Enzo Caffarelli, Alfonso Germani, Alda Rossebastiano (Italia), Leo Loveday, Maho Kitamura (Japonia), Yolanda Guillermina Lopez Franco (Mexic), Sergey Goryaev (Rusia), Emili Casanova (Spania), Tamás Farkas, János N. Fodor (Ungaria) – și români, din majoritatea centrelor universitare și din institutele de cercetare ale Academiei Române: Ion Buzași (Alba Iulia), Ioan Dănilă (Bacău), Teodor Ardelean, Alina Bugheșiu, Daiana Felecan, Oliviu Felecan, Gheorghe Glodeanu, Mihaela Munteanu Siserman, Rodica Țurcanu (Baia Mare), Iulia Barbu-Comaromi, Gh. Chivu, Ioana Costa, Liviu Franga, Mariana Franga, Margareta Manu Magda, Iulia Mărgărit, Adrian Rezeanu, Adriana Stoichițoiu Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu (București), Dumitru Loșonți, G. G. Neamțu, Ștefan Oltean, Ilie Rad, Sabin Siserman (Cluj-Napoca), Teodor Oancă, Silvia Pitiriciu (Craiova), Traian Diaconescu, Daniela Butnaru, Alexandru Gafton, Mihaela Paraschiv (Iași), Ștefan Găitănaru (Pitești), Lazăr Avram (Ploiești), Sigrid Haldenwang (Sibiu), Adina Chirilă, Sergiu Drincu, Vasile Frățilă, Ionel Funeriu, Simona Goicu-Cealmof, Dan Negrescu (Timișoara).” (din „Cuvânt-înainte”)

     

    Link -> http://www.z-studarch.ro/

     

    CONTENTS



    Octavian Cristian Rogozea
    Discoveries Attributed to the Early Vinča Phase in Tărtăria “Gura Luncii” (Alba County). The 214 Preventive Archaeological Researches Performed on “Site 10B”

    Georgeta El Susi
    Animal Bones from the Neolithic (Szakalhat) Levels at Uivar (Timiş County)

    Victor Sava, Florin Mărginean, Adrian Ursuţiu
    The Eneolithic Cemetery in Pecica “Est” (Arad County)

    Tünde Horváth
    Budakalasz, ein besonderer Bestattungsplatz der Badener Kultur. Kritische Anmerkungen zum Buch: Maria Bondar – Pal Raczky (Red.): The Copper Age cemetery of Budakalasz

    Tobias L. Kienlin, Klára P. Fischl, Liviu Marta
    Exploring Divergent Trajectories in Bronze Age Landscapes: Tell Settlement in the Hungarian Borsod Plain and the Romanian Ier Valley

    Călin Ghemiș
    The Late Bronze Age Gold Ring Discovered in Betfia (Bihor County, Romania)

    Liliana Daniela Mateescu-Suciu
    Glass Recipients from Sarmizegetusa Regia. Unguentaria and Bottles

    Horațiu Cociș
    The Rural Landscape of the Frontier of Dacia Porolissensis. A Case Study: the Northern Sector –
    territorium Arcoba(da)rense – The Valley of River Someșul Mare

    Norbert Kapcsos
    Sarmatian graves from Pecica Site 18. Remarks upon the phenomenon of „isolated” graves from the Cris-Tisa-Mures region

    Ioan Stanciu
    On Early Medieval Roasting Trays and their Presence in the Settlements from the North-Western Part of Romania

    Călin Cosma, Adrian Bolog, Ovidiu Oargă
    Avar Graves Recently Discovered in Gambaș (Alba County) on the Spot Called “Ogoarele de jos”

    Dan Băcueț-Crișan, Gruia Fazecaș, Doru Marta
    An Early Medieval Feature Discovered in Oradea – Salca “Ghețărie” (Petrom Gas Station)

    Daniela Tănase, Gábor Bertók, Anita Kocsis, Balázs Major
    The location of Egres Cistercian monastery – Igriş (Timiș County), in the light of recent geophysical research

    Florin Mărginean, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava
    Unveiling History. Archaeological Excavations in the Fortress of Ineu (Arad County)

    Dorel Micle, Bogdan Alin Craiovan, Andrei Stavilă, Octavian-Cristian Rogozea
    The Times before Fischer’s Furniture Store. The Preventive Archaeological Researches in Sfântul Gheorghe Square 2–3, Timișoara (Timiş County)

    Andrea Demjén, Florin Gogâltan
    The Ciuc-Ghimeș Quarantine (18th–19th Centuries). Archaeological Researches of the Former Customs Point “Cetatea Rakoczy”

    Abbreviations

Grilă  Listă