„This volume was published within the framework of LIMES National Reserch Programe, sup‑ported by the Romanian Ministry of Culture and National Identity. Therefore we would like to thank our friends and colleagues Ovidiu Țentea and Felix Marcu for their support in publishing this work. Special thanks go to: Constantin Băjenaru (MINAC); Sebastian Corneanu (Lucian Blaga University in Sibiu); Mihai Duca (Bucharest); + Arch. Cătălin Georgescu (Bucharest); Iulia Iliescu (University of Bucharest); Marian Mocanu (ICEM, Tulcea); Andrei Opaiț (Toronto); Dorel Paraschiv (ICEM, Tulcea); Prof. Constantin C. Petolescu (Bucharest); Mihai Popescu (CNRS, Paris); Raluca Popescu (Muzeul Municipiului București, Bucharest); Tiberiu Potârniche (MINAC); Arch. Anișoara Sion (Bucharest); Gabriel Stoian (Bucharest); Valeriu Toma (Bucharest); Mihai Vasile (MNIR Bucharest); Dan Vasilescu (MINAC); Florica Zaharia (former Conservator in Charge of the Department of Textile Conservation, The Metropolitan Museum of Art). For the topographic measurements, we owe thanks to Mihai Florea (MNIR Bucharest); some of the draw‑ings have been made by Jeni Efimov (ICEM, Tulcea), Cătălina Petolescu (Bucharest) and Ingrid Petcu (MINAC).” (from Acknowledgments)

-

 

SOMMAIRE

Laura T. Ilea, Repenser le politique à travers des imaginaires dispersés

Imaginaire spatial et réflexion politique/Spatial Imaginary and Political Reflection

Amaryll Chanady, The Spatial Imaginary and Literary Reflections on the Political
Nicolas Beauclair, Vecteurs identitaires des discours autochtones : affirmation dʼune ontologie politique
Simon Harel, La route et la loi du père (jusquʼà La route de Cormac McCarthy)
Yoshiro Sakamoto, Ştefan Baciu, Archipelagic Poet from Romania
Dana Bizuleanu, Exploring Diversity: The Literature of Migration
Silviu Lupaşcu, Le Sabre et la plume à écrire. Espaces politiques, spirituels, angéliques dans le système philosophique dʼIbn Khaldun

Éthique du commun et puissance/Ethics of the Commons and Power

Érik Bordeleau, Exercices dʼauto-virtualisation dans lʼélément anonyme de la pensée
Isabelle Galichon, Lʼinjonction à témoigner du « Parlement des invisibles » :Entre expression émancipatrice et représentation inachevée
Horea Poenar, Ethics of the Commons. Art and the Dislocation of the World
Hubert Gendron-Blais, Dimensions sonores du politique : recherche-création autour des sons des mouvements
Ion Copoeru, La voix et la honte. De la narration impossible à la possibilité narrative
Claudio Clivio, Emanuele Severino, Diego Fusaro et la critique de la Multitude
Francis Douville Vigeant, Pensée politique et pacifisme chez Stefan Zweig

Arts et politique/Art and Politics

Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu – An Anarchetypal Writer
Laura T. Ilea, Lʼimaginaire est apolitique : Pierre ou les Taches solaires de Vlad Zografi
Călina Părău, Remembering Images: Cinema Thinking the Century
Cristina Eșianu Farcaș, Logiques de la jetabilité : Dépossession et voix off dans le documentaire dʼanimation Le voyage de M. Crulic
Nicoleta Popa Blanariu, A Transdisciplinary Deconstruction of Ideology. Gnostic Alchemic Imaginary, Dialectic Materialism and Atomic Physics in Vintilă Horiaʼs Novels

Utopies et hétérotopies /Utopia and Heterotopia

Corin Braga, Utopies féministes modernes et rêves de parthénogenèse
Marius Conkan, Heterotopias: Making and Remaking Imaginary Spaces
Radu Toderici, Les allusions à lʼutopie – que nous disent-elles sur lʼhistoire du genre utopique ?

Politique et mentalités /Politics and Mentalities

Ştefan Borbély, The Year 1968 in Romania and Two Literary Aftershocks
Adrian G. Matus, The Reception of the American Counterculture in Communist Romania (1960-1975). The Rebels with a Cause
Doru Pop, Patriarchal Discourses and Anti-Feminine Attitudes in Romanian Political and Media Cultures
Denis Fleurdorge, Les représentations du politique. De la symbolique du pouvoir au pouvoir de la symbolisation
Jean Libis, Les arbres et la forêt ou lʼâge dʼor des gauchismes français

Adagio: Thèses politiques/Political Theses

Călin Andrei Mihăilescu, Theses on Political Reimagination

Book Reviews

„Lucrarea Fiul Omului în Sfintele Evanghelii. O contribuţie la dezvoltarea hristologiei noutestamentare a constituit, iniţial, proiectul tezei de doctorat a Părintelui Moldovan Andrei Tudor (Ierom. Iosif), susţinută în anul 2016, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai, sub îndrumarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, titularul Catedrei de studiul Noului Testament a facultăţii mai sus amintită.

Analizând lucrarea de faţă, fac câteva remarci cu privire la semnificaţia şi importanţa subiectului cărţii, care, cu siguranţă, îl va ajuta pe cititorul „neteolog” să descifreze mai bine meandrele abordării respectivei teme. În ultimul timp, în literatura de specialitate, titlul „Fiului Omului”, singurul pe care Iisus şi L-a împropriat, a căpătat diferite interpretări, mai mult sau mai puţin apropiate de semnificaţia sa originală.”  (din „Prefaţă”)

Universul intelectual românesc al secolului XX a fost constant dinamizat de „slujitorii” muzei Clio. Momente determinante din existenţa României moderne au găsit în această sferă a cunoaşterii o voce indispensabilă articulării discursului politic. Realizarea şi consolidarea României întregite în 1918, dar şi forţele ce au declanşat comunizarea ţării după cel de‑al Doilea Război Mondial i-au implicat pe unii istorici fie prin forme ale angajamentului politic, fie prin prisma preocupărilor ştiinţifice.

Lucrarea intitulată „Andrei Oţetea: un spirit al Sorbonei în România secolului XX” tratează parcursul unui istoric transilvănean format în mediul universitar francez al primului deceniu interbelic. Efervescenţa ce caracteriza ştiinţa trecutului în anii petrecuţi ca student la Paris, profesorii care îl îndrumă şi, mai ales, dorinţele sale de a se ridica la exigenţele Universităţii Sorbona îi marchează reperele intelectuale. Statutul de titular al unei catedre universitare de istorie îi facilitează conexiunile instituţionale, manifestând un interes constant pentru a face cunoscute în ţară curente şi orientări noi ce plecau din prestigiosul centru ştiinţific. Regimul comunist produce însă ruptura. Timp de mai bine de un deceniu, lui Oţetea nu i se permite să revină în Franţa. Abia contextul creat de destinderea politică îl readuce la Paris, de care rămâne legat până la sfârşitul vieţii, fie prin poziţii oficiale, fie prin amiciţii intelectuale. (din „Introducere”)

 

Indicele poate fi accesat descărcând fragmentul atașat.