„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent. Istoria comunităţii germane din România este ea însăşi una deosebit de complexă, fiind alcătuită din experienţele, imaginile şi realizările saşilor transilvăneni – cei mai vechi dintre germanicii din România, alături de şvabii bănăţeni (alăturându‑i în această succintă enumerare şi pe şvabii sătmăreni), ţipţerii maramureşeni, landlerii, grupurile numeroase şi compacte ale germanilor basarabeni, dobrogeni, bucovineni şi, desigur, ale celor din Vechiul Regat. Deşi, în unele lucrări consacrate comunităţii germane, din varii motive, monarhia de Hohenzollern-Sigmaringen este adesea ignorată, se cuvine, credem, repunerea rolului acestei dinastii de origine germană în centrul atenţiei efortului de recuperare ştiinţifică, onestă, subliniind rolul important pe care această monarhie l-a avut în procesul de modernizare a statului român1. Germanii s-au aflat printre comunităţile etnice care s-au manifestat deschis şi pozitiv în favoarea Unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi Crişanei cu Regatul Român în 1918.” (din Introducere)

„Adam Michnik, cunoscutul disident polonez, scria următoarele: „ca să înțelegi istoria Poloniei trebuie să crezi în miracole. Gândiți-vă la următoarea situație: dacă în 1984 ați fi spus că peste cinci ani Polonia o să-și recapete libertatea și indepedența, cu certitudine că asta echivala cu a admite miracolele. Națiunea poloneză catolică și cu frica lui Dumnezeu nu avea totuși prea mare încredere în acest miracol. La urma urmelor, care dintre noi, cei care lucram pe vremea aceea la „Gazeta Wyborcza”, își imagina pe vremea aceea că foarte curând vom ajunge să lucrăm pentru un cotidian important, respectat atât în Polonia, cât și în întreaga lume?” Așezată între Germania și Uniunea Sovietică, două puteri cu declarate intenţii revizioniste faţă de frontierele sale – recunoscute internaţional în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (1919–1920) – Polonia a dezvoltat între 1918–1935 sub conducerea atentă şi autoritară a mareşalului Józef Piłsudski, și ulterior, a președintelui Ignacy Mościcki, o politică externă de sine stătătoare. În cursul secolului al XIX-lea, odată cu maturizarea şi afirmarea conştiinţei naţionale, prin intermediul culturii şi al Bisericii romano-catolice, polonezii şi-au manifestat intenţiile şi au acţionat pentru refacerea statului declanşând o serie de insurecţii (1863–1864) şi revolte reprimate în mod foarte sângeros de către trupele ruse.” - (din Introducere)

„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.

Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere

„În vederea întocmirii acestui volum am valorificat o serie de lucrări, studii și monografii consacrate istoriei evreilor în general, a celor din Rădăuți în mod special. De un real folos mi-au fost documentele descoperite în timpul cercetărilor efectuate în fondurile arhivistice gestionate de către Serviciul Județean al Arhivelor Naționale din Suceava. Este vorba despre fondul denumit Comunitatea Evreiască din Rădăuți, aflat în prezent la dispoziția cercetătorilor interesați. Acest fond conține o cantitate mare de documente referitoare la istoria evreilor rădăuțeni. Informații prețioase referitoare la diverse aspecte din viața evreilor rădăuțeni pot fi consultate în fondurile Prefectura Județului Rădăuți și Primăria orașului Rădăuți, coroborând informațiile depistate și cu documentele provenite din alte surse. Am menționat importanța consultării acestor fonduri arhivistice sucevene, drept premisă a cercetărilor focalizate pe istoria comunităților mozaice din sudul fostei Bucovine Istorice.

În cadrul acestui volum, am urmărit prezentarea dezbaterilor Conducerii Comunității Evreiești în baza documentelor identificate în fondul Comunitatea Evreiască Rădăuți. Aceste dezbateri le-am publicat drept anexă a acestei lucrări, în scopul unei valorificări documentare, coerente și fidele a celor mai importante aspecte care au definit viața evreilor din Rădăuți, până în momentul organizării acțiunilor specifice Holocaustului (deportarea evreilor în lagărele din Transnistria). Aceste documente sunt publicate pentru prima dată, ele fiind introduse astfel în circuitul științific, completând și lărgind sfera datelor referitoare la istoria interbelică a evreilor din Rădăuți. În scopul familiarizării cititorului cu problematica evreilor din Rădăuți, am redactat un Studiu documentar realizând astfel o legătură logică, coerentă cu subiectul expus în această lucrare. Cititorii vor putea astfel afla informații esențiale despre modul de organizare și funcționare al Comunității Evreiești din Rădăuți, familiarizându‑se cu o serie de termeni specifici iudaismului, precum și cu unele aspecte privitoare la istoria și tradițiile evreilor.” din Introducere

„Dacă ar fi să spunem că profesia de bibliotecar a fost un subiect puțin abordat de cercetătorii care consideră că istoria este fundația morală și profesională a activităților noastre zilnice, nu am avea dreptate. Cu toate acestea este foarte adevărat că nu s-a scris încă nicio operă care să poarte titlul „Istoria bibliotecarului”.

Societatea zilelor noastre este încărcată de foarte multe contradicții. Mulți cred că ei nu sunt credincioși (fiind chiar mândri de acest lucru), iar după aceea se închină evlavioși când apare vreo celebritate (dar nu celebris!) – la fel cum se închină și în fața opincilor sau a testiculelor lui Bryan în filmul lui Monty Python, și oferă sume exorbitante de bani pentru niște șorturi – să sperăm, spălate – ale vreunui sportiv faimos. Bibliotecarul este văzut și el în mai multe feluri: își face treaba de zi cu zi umilit, văzând că cei care vând rezultatul muncii lui sunt de multe ori niște persoane atât de înguste că nici nu-și dau seama că de fapt sunt hoți. Printre aceștia sunt amicii decidenților din jurul bibliotecilor, mascați în experți, în timp ce pur și simplu copiază ideile bibliotecarilor – dar ei sunt cei întrebați, cei căutați. Și tot printre ei sunt și marile companii IT, care cred că ei vând doar metodologia, deși ceea ce vând ei, e doar treaba de zi cu zi a bibliotecarului. Unde este contradicția? Pe de o parte acel adânc dispreț față de el la nivel social și politic, dar și din partea intelectualilor și cercetătorilor înrăiți, pe de altă parte admirația lor, despre care nici nu se știe că este de fapt dedicată bibliotecarului însuși. Eroul serialului Bibliotecarii este chiar Bibliotecarul, iar unul dintre personajele principale ale romanului Numele Trandafirului de Umberto Eco este, din nou, însuși Bibliotecarul.” (din „Câteva gânduri despre bibliotecari”)

CUPRINS / CONTENT

Laurent CHZARNOVSCHI
Lui Florin Topoleanu / Á Florin Topoleanu

Crişan MUŞEŢEANU
Florin Topoleanu la 65 de ani / Florin Topoleanu turns 65

LUCERNAE / LICHNOLOGY
Maurizio BUORA
Lo studio delle lucerne romane dell’etá tardorepubblicana e del primo-medio periodo imperiale nell’Italia Settentrionale

Ştefan Viorel GEORGESCU
Opaițe cu cioc triunghiular, flancat de volute, descoperite la Tomis
Lamps with Triangular-Shaped Nozzle Flanked by Volutes from Tomis

Laurent CHRZANOVSKI, Piotr DYCZEK
Deux types lampes tardo-antiques, decouvertes dans les fouilles de Novae

Simona REGEP
Consideraţii asupra unor lămpi romane descoperite în aşezarea civilă de la Tibiscum
Considerations on a Few Roman Lamps Found in the Civil Settlement from Tibiscum

Costin CROITORU
Sur les lampes du type « Euctemon » decouvertes a Barbosi, dep. de Galaţi

Dan ELEFTERESCU
Opaiţe romane şi romano-bizantine de la Izvoarele (Sucidava), jud. Constanţa
Roman and Early Byzantine Lamps from Izvoarele (Sucidava), Constanța County

Ioan VASILIU
Un opaiţ cu simbol creştin de la Dinogetia–Garvăn
A Lamp with Christian Symbol from Dinogetia–Garvăn

Radu PETCU, Ştefan V. GEORGESCU
A Romano-Byzantine Bronze Oil Lamp with Christian Symbols Discovered at Capidava (Scythia Minor)

Florin CURTA
Observaţii cu privire la opaiţele de lut din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea
Remarks on 6th to Early 7th Century Clay Lamps in the Balkans

ARHEOLOGIE / ARCHAEOLOGY



Mihai IONESCU, Nicolae ALEXANDRU, Robert CONSTANTIN
La ville de Callatis à l’époque hellénistique

Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA
Jocuri şi jucători în Dacia
Game and Gamers in Dacia

Bernd PÄFFGEN, George NUŢU,
in Zusammenarbeit mit: DANIEL ANTON, MARIO HÖLZL, Florian RINSER,

Ursula SCHARAFIN-HÖLZL, Marion SCHEIBLECKER, Michaela SCHAUER
Neue Prospektionsmethoden im Antiken Aegyssus

Max FIEDERLING, Bernd PÄFFGEN, Tobias PFLEDERER
Noviodunum – die Suche nach dem Hafen. Eine Alte Frage und Neue Forschungen unter Einsatz von Modernen Unterwasserarchäologischen Prospektionsmethoden

Ştefan-Emilian GAMUREAC
A Forlimpopoli Amphora Type at Noviodunum

Ştefan HONCU, Aurel-Daniel STĂNICĂ
Amfore romane şi romano-bizantine descoperite în villa rustica de la Capaclia, judeţul Tulcea
Roman and Roman-Byzantine Amphorae Descovered at Villa Rustica from Capaclia, Tulcea County

Martin AUER
Municipium Claudium Aguntum – Kitchen Residues from the Atrium House

George BOUNEGRU, Sorin COCIŞ
Again on the Dalmatian Brooches from Dacia

Ergün LAFLI, Maurizio BUORA
Some Bizantyne Ceramics in the Museum of Bursa

Cristian SCHUSTER
Zur Wasserversorgung einer Frühmittelalterlichen
Dridu-Siedlung im Unteren Argeş-Gebiet
ISTORIE–EPIGRAFIE–PAPIROLOGIE / HISTORY–EPIGRAPHY–PAPIROLOGY


Lucreţiu MIHĂILESCU-BÎRLIBA
About the Crisis under Marcus Aurelius in Moesia Inferior

Alexandru AVRAM
Une stèle funéraire de byzance (?) de la collection Mihail C. Sutzu

Octavian BOUNEGRU
Aspects of the pottery industry in Hellenistic and Roman Egypt.
Papyrological Sources
NUMISMATICĂ / NUMISMATICS


Gabriel TALMAŢCHI
Din nou despre activitatea monetăriei histriene în perioadă preromană
Again about the Activity of the Histrian’s Mint in the Preroman Period

Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU
Monede din secolele X-XIII descoperite la Isaccea–Noviodunum–Vicina. Campaniile 2003-2008
Monnaies des Xe–XIIIe siècles trouvés à Isaccea–Noviodunum–Vicina. Les campagnes archéologiques 2003-2008
GEOGRAFIE / GEOGRAPHY


Gheorghe ROMANESCU
Ape curgătoare și izvoare sărate: etnomanagement și management actual în arealul Moldovei (bazinele hidrografice Siret și Prut)
Flowing Waters and Salt Springs: Ethno-Management and Management in Effect in the Area of Moldavia (the Hydrographic Networks of Siret and Prut Rivers)
ARTĂ / ARTS


Dan BASARAB-NANU
Difuzarea modelelor plastice în zona Galaţi, secolele XVIII-XIX
The Diffusion of Plastic Models in the Area of Galați, 18th-19th centuries.
ISTORIE MODERNĂ /MODERN HISTORY


Stoica LASCU
Modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878-1916) şi reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european (1913)
The Modernization of Dobrudja within the Romanian State (1878-1916) and its Reintegration in the Context of Territorial Rebalancing in South-Eastern Europe (1913)

Abrevieri