Rezultate căutare pentru 'Vasile Petrovici'

Grilă  Listă 

    30,00 LEI

    „Istoriografia română consacrată istoriei germanilor din România este una relativ consistentă, ea fiind reprezentată de contribuțiile datorate unor istorici precum Nicolae Iorga, Vasile Ciobanu, Constantin Buchet, Emil Hurezeanu, Luminița Fassel, Ottmar Trașcă, Paul Șeulean, Mircea Rusnac, Mihai Florin Răzvan, Ilarion Țâu, Constantin Ungureanu, Laura Gheorghiu, Ioana Scridon, Daniel Hrenciuc ș.a.

    În final, se cuvin a fi adresate câteva cuvinte de mulţumire unor persoane care m‑au sprijinit în cursul cercetărilor efectuate în vederea redactării acestui volum. Este vorba despre doamna Simona Palagheanu, fost împuternicit la conducerea Direcției Județene a Arhivelor Suceava (DJANS), Ioan Drăgan, director general al Arhivelor Naționale Istorice – ANIC, Dragoş Petrescu, preşedinte al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Stelian Obiziuc, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe‑AMAE, București.”( din Introducere)

    70,00 LEI

    Această carte a câștigat Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române în anul 2016

    Această contribuție încearcă să refacă o secvență cronologică și culturală importantă pentru Preistoria sud-estului Europei. Perioada târzie a epocii bronzului a generat, în condiții diverse, reconfigurări ale vechilor scenarii. Este unul dintre primele momente istorice care a dus la scindarea Europei. Astfel, centrele de civilizație mai vechi, de la fațada răsăriteană a Mării Mediterane, tind să devină centre de iradiere/difuziune a bunurilor și ideilor culturale. În același timp, are loc un fenomen de diminuare a rolului cultural jucat de unele zone europene, care tind spre un nou statut. Între două concepte, centru și periferie, am încercat să definesc rolul jucat de ceea ce este denumit îndeobște cu termenul de zonă de contact. Mai rămân de stabilit mecanismul și componentele care au ordonat aceste relații. Din nefericire, pentru mulți ani, cercetarea arheologică din România s-a situat la un nivel conceptual și ideologic adeseori impropriu unor dezvoltări sau încheieri multidimensionale. Achizițiile teoretice și metodologice din ultimii ani permit, pe lângă racordarea la curentele arheologice actuale, conceptualizări proprii care, cu siguranță, vor duce la noi posibilități de abordare.

    CUPRINS


    ARGUMENT PRIVIND IMPORTANȚA CERCETĂRII XILOGRAVURII DE LA BUCUREȘTI (1582–1830)

    XILOGRAVORII

    IEROMONAHUL LAVRENTIE, CEL DINTÂI XILOGRAVOR DE LA BUCUREŞTI (1582)

    UN XILOGRAVOR DE TALIE EUROPEANĂ: IVAN BAKOV (1678–1705)

    DAMASCHIN GHERBEST, UN XILOGRAVOR PRESTIGIOS DE FACTURĂ OCCIDENTALĂ (1682–1688)

    ANTIM IVIREANUL ŞI EVANGHELIA GRECO ROMÂNĂ DE LA 1693, O CAPODOPERĂ A ARTEI TIPARULUI ŞI A XILOGRAVURII BRÂNCOVENEŞTI

    XILOGRAVORUL URSUL ZUGRAV, REPREZENTANT DE FRUNTE AL ARTEI BRÂNCOVENEŞTI (REPETAREA UNOR LUCRĂRI DE ALE SALE ÎNTRE ANII 1720–1806)

    TIPOGRAFUL EPISCOP MITROFAN, UN XILOGRAVOR CONTROVERSAT (DISCUTAREA UNEI VINIETE DES APĂRUTE ÎNTRE ANII 1728–1827)

    XILOGRAVORUL DIMITRIOS, AUTORUL UNEI ILUSTRAŢII MULT VEHICULATE ÎN EPOCĂ (1729–1746)

    XILOGRAVORUL VASILIE DOBROMIRSKI ŞI EVANGHELIA DIN 1760

    XILOGRAVORUL IORDACHE STOICOVICI TIPOGRAF (1759–1767)

    XILOGRAVURILE DE TRADIŢIE BIZANTINĂ ALE LUI GRIGORIE IEROMONAH DIN TRIODUL TIPĂRIT LA BUCUREŞTI ÎN ANUL 1768 (TIPOGRAF ȘI GRAVOR ACTIV ÎNTRE 1747–1774)

    XILOGRAVURILE LUI MIHAI RÂMNICEANU DIN PENTICOSTARUL DE LA 1768

    COLABORAREA PASAGERĂ A XILOGRAVORULUI POPA COSTANDIN TIPOGRAF RÂMNICEAN CU TIPOGRAFIA DIN BUCUREŞTI (1774)

    DIMITRIE PETROVICI TIPOGRAF, XILOGRAVOR LA NEVOIE (1778)

    XILOGRAVURI SEMNATE DE STANCIUL TIPOGRAF ÎNTRE ANII 1780–1806

    PREZENŢA XILOGRAVURILOR REALIZATE DE GHEORGHIE COSTANDIN RÂMNICEANU ŞI DIMITRIE MIHAI RÂMNICEANU ÎN CĂRŢILE TIPĂRITE LA BUCUREŞTI (CIRCA 1783)

    GHEORGHIE VLĂDESCU, CEL DIN URMĂ TIPOGRAF ŞI XILOGRAVOR RÂMNICEAN ÎN SLUJBA IMPRIMERIEI DIN BUCUREŞTI (1798–1819)

    CONTRIBUȚIA LUI GHERVASIE MONAH DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ LA ÎMPODOBIREA CĂRȚILOR BUCUREȘTENE CU XILOGRAVURI (1819–1830)

    XILOGRAVORUL IEROMONAH COSTANTIE (1820–1830)

    XILOGRAVURI DE POPA SIMEON EXISTENTE ÎN CĂRŢILE TIPĂRITE LA BUCUREŞTI (1823–1828)

    IOAN ZUGRAF ŞI CALENDARUL DIN 1823

    XILOGRAVORUL DE REPUTAŢIE EUROPEANĂ, GRITNER (1829–1830)

    ÎN LOC DE CONCLUZII

    LISTA CĂRȚILOR DE LA BUCUREȘTI ȘI A GRAVURILOR ACESTORA (1582–1830)

    BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

    BIBLIOGRAFIE CU REFERIRE LA XILOGRAVURA ROMÂNEASCĂ (SEC. XVI–XIX)

    THE WOODCUT IN THE EARLY ROMANIAN BOOKS PRINTED IN BUCHAREST (1582–1830). ABSTRACT

    REPRODUCERI

    Foi de titlu și coperți
    Steme
    Ilustrații
    Frontispicii
    Viniete
    Litere ornate

Grilă  Listă