Politica de utilizare a cookie-urilor
Our website uses cookies. By using our website, you consent to our use of cookies in accordance with our Cookies Policy.
Rezultate căutare pentru 'Daniel Ni��ulescu'
80,00 LEI
„Despre cetatea medievală și premodernă a Timișoarei nu avem prea multe informații, acestea provenind din izvoare documentare, scrieri istoriografice sau din documente iconografice executate într-o manieră care pune la îndoială veridicitatea reprezentărilor. Informațiile ajunse până la noi sunt legate de evenimente politico-militare sau sunt sumare relatări ale unor călători străini care au vizitat orașul, mai cu seamă în secolul XVII. Izvoarele cartografice vin să completeze paleta de informații, însă planurile sunt de la sfârșitul stăpânirii otomane (începând din ultima treime a secolului XVII). Ele au fost confirmate de săpăturile arheologice, care au oferit informații noi ce contribuie la reconstituirea istoriei cetății.” (din „Cuvânt înainte”)
45,00 LEI
Deschidem în istoria Dobrogei veacurilor XV -XIX o temă nouă, mai puţin cunoscută, aceea a evoluţiei fortificaţiilor otomane.
Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei ne-a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea şi interpretarea izvoarelor istorice, incluzând şi surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăţilor medievale dispărute, am valorificat într‑un întreg datele obţinute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent şi a celor în care sunt descrise sau apar informaţii despre cetăţile şi fortificaţiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri şi prospecte, aflate în arhivele de la Kiev şi Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăţilor otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii şi nu numai având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluţia fortificaţiilor otomane de la Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanţa şi Mangalia. Pe parcursul derulării proiectului, am apelat la tehnicile moderne utilizate în cartografie, prin folosirea intensă a investigaţiilor non-invazive, care implică fotografii aeriene, prospecţiuni geomagnetice, georadar, rezistivitate electrică sau studiul imaginilor satelitare. (din „Introducere”)
120,00 LEI
„În colecțiile Muzeului de Istorie Națională din București se află un obiect neobișnuit (nr. inv. 121.543). Este vorba despre toarta unui vas pentru depozitare având o ștampilă cu cartușul lui Ramses al II-lea, unul dintre rarele exemplare cunoscute în afara Egiptului. Piesa a aparținut colecției private a inginerului Ion Mititelu și a fost donată Institutului de Arheologie din București. Ulterior a fost transferată, în anul 1976 la Muzeul Național de Istorie din București și inclusă într-o colecție mai mare care cuprinde 163 de tampile de amfore. Locul inițial de descoperire al acestei piese este necunoscut.”
(Abstract for AN EGYPTIAN JAR STAMPED WITH THE CARTOUCHE OF RAMSES II IN BUCHAREST, Vasilica Lungu)
Vânzare
Preț Normal: 60,00 LEI
Special Price 50,00 LEI
„Paleoantropologia, parte integrantă a antropologiei, este un domeniu complex de cercetare, care face apel la diverse științe și reprezintă un cadru complex interdisciplinar de studii. Astfel, necesită cunoştinţe de anatomie umană îmbinată cu arheologia, istoria, demografia, etnografia, sociologia și, desigur, cu geografia și geologia. Paleoantropologia are în vedere cercetarea populațiilor vechi și privește biologia și anatomia umană dintr‑o perspectivă istorică. Astfel, dezvoltarea și evoluția organismului uman pot fi înțelese și deslușite în ansamblul lor complex, prin studierea individului ce interacționează cu mediul natural în care se dezvoltă și cu mediul socio-economic. Relația dintre organismul uman, biosferă și antroposferă este una de continuă integrare și adaptare, atât din punct de vedere metabolic și funcțional, cât și socio-economic.
În zilele noastre paleoantropologia are nevoie de noi perspective și de o cercetare mai complexă ce implică studiul interdisciplinar, abordând aspect morfologice, biologice, patologice, demografice, istorice, culturale şi sociale, conferind fiecărui grup studiat un caracter unic în procesul său de evoluție și dezvoltare.
Studiul morfo-biologic și morfo-funcțional al pieselor scheletice ale fiecărui individ au dus la deslușirea tipologiei individuale și a unor obiceiuri și practici ale populațiilor vechi. Apoi, însumând caracteristicile individuale, s-a reușit caracterizarea tipologică a întregii populații a unei necropole.” (din „Introducere”)