Contents

Preface (Vincent MEGAW)

Miloš JEVTIĆ
Basarabi and Ferigile Finds on the Border Between the Carpathian Basin and Central Balkans. Contribution to the Early Iron Age Chronology

Emilian TELEAGA–Dorin SÂRBU
The Chronology of the Late Hallstatt Cemeteries at the Lower Danube: Szentes–Vekerzug and Ferigile

Prisca BARTOLI
Knives with Spoon-Shaped Handle Terminal: a Potential Chronological Indicator?

Tiberius BADER
Ein Vergleich zwischen der Chronologie für Eisenzeit im östlichen Teil des Karpatenbeckens und im südwestdeutschen Raum, bzw. Baden-Württemberg. Ein allgemeiner Überblick

Maciej KARWOWSKI–Jiří MILITKÝ
The Relative and Absolute Chronology of Celtic Oberleiserberg

Mitja GUŠTIN–Boris KAVUR
Early La Tene Warrior Graves from Unterpremstätten-Zettling and Dobl-Zwaring (Styria/Austria)

Marko DIZDAR
Middle La Tene Female Iron Belts in the South-Eastern Part of the Carpathian Basin – is it Something Local and/or Global?

András JÁKY
Periodization of the Settlement of Balatonboglár–Berekre-Dűlő in the Iron Age

Borbála MARÁZ
The Chronology of the Late La Tene Period on the Tribal Territory of Eravisci, on the Basis of Historical Events and Painted Pottery

Attila HORVÁTH M.
Problems about the Change of Periods and Rites in the La Tene Cemetery on Csepel Island (Budapest)

Károly TANKÓ
Chronological Aspects of Ceramic Types from Recently Investigated La Tene Settlements in Hungary

Péter F. KOVÁCS
Chronological and Typological Problems of a La Tene Settlement Section from the Great Hungarian Plain

Katalin ALMÁSSY
Typology and Chronology: the First La Tene Horizon in the Upper Tisza Region

Branislav KOVÁR
The Settlements of the Hron, Ipeľ, Slaná and Rimava River Basins during the La Tene Period

Aurel RUSTOIU
Some Questions Regarding the Chronology of La Tene Cemeteries from Transylvania. Social and Demographic Dynamics in the Rural Communities

Iosif Vasile FERENCZ–Cristian C. ROMAN
One Landscape Two Settlements in the Late Iron Age Site at Tărtăria–Pietroşiţa, Alba County

Andreea DRĂGAN
Chronology of the Eastern Late La Tene Painted Pottery at Divici–Grad in the Iron Gates of the Danube

Emilian TELEAGA
Schwerter aus der Region des Eisernen Tores. Ein chronologischer Beitrag der Mittel- und Spät-La-Tene-Waffengräber

Marija LJUŠTINA–Miloš SPASIĆ
Brothers-In-Shears in the Afterlife: La Tene Warrior Panoply and Chronology at Belgrade–Karaburma

Mariana EGRI
The Beograd 4 Horizon in the Scordiscian Environment. Chronological Delimitation and Interpretation

Dragoș MĂNDESCU
The Chronology of the Rhodian Stamped Amphora Handles in the South-Eastern Proximity of the Carpathian Basin. A Case Study: the Late Iron Age Settlement at Cetățeni

Sebastian MATEI
Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County

Daniel SPÂNU
Iron Age Fibulae from Zimnicea in their Archaeological Contexts

ABBREVIATIONS

„Despre cetatea medievală și premodernă a Timișoarei nu avem prea multe informații, acestea provenind din izvoare documentare, scrieri istoriografice sau din documente iconografice executate într-o manieră care pune la îndoială veridicitatea reprezentărilor. Informațiile ajunse până la noi sunt legate de evenimente politico-militare sau sunt sumare relatări ale unor călători străini care au vizitat orașul, mai cu seamă în secolul XVII. Izvoarele cartografice vin să completeze paleta de informații, însă planurile sunt de la sfârșitul stăpânirii otomane (începând din ultima treime a secolului XVII). Ele au fost confirmate de săpăturile arheologice, care au oferit informații noi ce contribuie la reconstituirea istoriei cetății.” (din „Cuvânt înainte”)

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)