„Lately, the capital of Roman Dacia, Apulum, has become a Roman archaeological objective researched thoroughly by an impressive number of rescue excavations, which pointed out an important number of private complexes, either military or funerary. Within this context, reevalu‑ation of the whole heritage preserved in the collection of the museum was, and became a manda‑tory need to integrate discoveries and to present them appropriately to know those of funerary character, mainly.This archaeological monograph proposed by George Bounegru represents analysis of sampled funerary discoveries resulted from the northern necropolis from Apulum. The samples of 161 graves predominantly represent personal researches included in the doctoral thesis of the author, as well as more rescue excavations carried out by Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Vasile Moga, Alexandru Popa within this necropolis. Archaeologists did us the courtesy of giving the archaeological material resulted from their own researches.” ( from Foreword)
„Descoperirea tezaurelor monetare se datorează de cele mai multe ori hazardului și întâmplării, rareori ele fiind găsite în urma unor cercetări sistematice. Acest fapt face ca o parte din informație să se piardă înainte ca întregul tezaur să ajungă pe masa specialistului. În foarte multe cazuri, pe lângă lipsa datelor legate de contextul de descoperire, recipientul în care a fost depus tezaurul (fie că este vorba de material organic – săculeți textili sau de piele –, dar mai ales vase ceramice) se pierde, fie se deteriorează în momentul descoperirii ca urmare a entuziasmului produs asupra descoperitorului, fie că este pur și simplu ignorat și ulterior se distruge. Valoarea informațiilor istorice aduse de descoperirea unor tezaure monetare sau/și de podoabe este una foarte mare. Pe lângă datele legate de circulația monetară dintr-o anumită regiune, acest tip de document ne oferă informații referitoare la resorturi militar-administrative sau economice (fiscale) din zona respectivă, care au putut determina astfel de acumulări. În cazul tezaurelor care conțin și podoabe avem pe lângă o imagine a bunăstării celui care le deținea și una a modei și gusturilor. În cazul de față informațiile oferite sunt cu atât mai importante cu cât tezaurul a fost descoperit într-o zonă în care frontiera dintre Principatul Transilvaniei și Imperiul Otoman a fluctuat pe parcursul unui secol și jumătate, ceea ce a dus la impunerea unui adevărat condominium asupra acestor teritorii. Acest condominium s-a tradus în literatura de specialitate prin împărțirea atribuțiilor administrative, fiscale și juridice între cuceritori și cuceriți. Culoarul descris de bazinului inferior al Mureșului și-a păstrat rolul de zonă de tranzit spre și dinspre Transilvania. Acest fapt a dus la existența unui trafic de bunuri materiale și de numerar, care în cele din urmă au asigurat prosperitatea regiunii și implicit a locuitorilor. Tezaurele descoperite în zona Mureșului inferior, ascunse cel mai probabil în perioade tulburi, precum cele de la Radna, Chesinț, Toc și acum Groșii Noi pot susține cele afirmate mai sus.” - fragment din Introducere
„Prezenta lucrare porneşte de la un întreit aspect: de a pune la dispoziţia celor dornici de informare expresii şi citate latine, care confirmă o cultură ajunsă la un înalt nivel de dezvoltare, de a oferi traducerea exactă a lor, dar şi variantele sub care mai pot apărea, fie în literatura latină, fie la alte popoare moderne și, nu în ultimul rând, de a arăta faptul că, în general, întreaga civilizaţie modernă se sprijină pe zestrea culturală a Antichităţii.” din Cuvânt înainte
"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață
Laura T. Ilea, Repenser le politique à travers des imaginaires dispersés
Imaginaire spatial et réflexion politique/Spatial Imaginary and Political Reflection
Amaryll Chanady, The Spatial Imaginary and Literary Reflections on the Political Nicolas Beauclair, Vecteurs identitaires des discours autochtones : affirmation dʼune ontologie politique Simon Harel, La route et la loi du père (jusquʼà La route de Cormac McCarthy) Yoshiro Sakamoto, Ştefan Baciu, Archipelagic Poet from Romania Dana Bizuleanu, Exploring Diversity: The Literature of Migration Silviu Lupaşcu, Le Sabre et la plume à écrire. Espaces politiques, spirituels, angéliques dans le système philosophique dʼIbn Khaldun
Éthique du commun et puissance/Ethics of the Commons and Power
Érik Bordeleau, Exercices dʼauto-virtualisation dans lʼélément anonyme de la pensée Isabelle Galichon, Lʼinjonction à témoigner du « Parlement des invisibles » :Entre expression émancipatrice et représentation inachevée Horea Poenar, Ethics of the Commons. Art and the Dislocation of the World Hubert Gendron-Blais, Dimensions sonores du politique : recherche-création autour des sons des mouvements Ion Copoeru, La voix et la honte. De la narration impossible à la possibilité narrative Claudio Clivio, Emanuele Severino, Diego Fusaro et la critique de la Multitude Francis Douville Vigeant, Pensée politique et pacifisme chez Stefan Zweig
Arts et politique/Art and Politics
Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu – An Anarchetypal Writer Laura T. Ilea, Lʼimaginaire est apolitique : Pierre ou les Taches solaires de Vlad Zografi Călina Părău, Remembering Images: Cinema Thinking the Century Cristina Eșianu Farcaș, Logiques de la jetabilité : Dépossession et voix off dans le documentaire dʼanimation Le voyage de M. Crulic Nicoleta Popa Blanariu, A Transdisciplinary Deconstruction of Ideology. Gnostic Alchemic Imaginary, Dialectic Materialism and Atomic Physics in Vintilă Horiaʼs Novels
Utopies et hétérotopies /Utopia and Heterotopia
Corin Braga, Utopies féministes modernes et rêves de parthénogenèse Marius Conkan, Heterotopias: Making and Remaking Imaginary Spaces Radu Toderici, Les allusions à lʼutopie – que nous disent-elles sur lʼhistoire du genre utopique ?
Politique et mentalités /Politics and Mentalities
Ştefan Borbély, The Year 1968 in Romania and Two Literary Aftershocks Adrian G. Matus, The Reception of the American Counterculture in Communist Romania (1960-1975). The Rebels with a Cause Doru Pop, Patriarchal Discourses and Anti-Feminine Attitudes in Romanian Political and Media Cultures Denis Fleurdorge, Les représentations du politique. De la symbolique du pouvoir au pouvoir de la symbolisation Jean Libis, Les arbres et la forêt ou lʼâge dʼor des gauchismes français
Adagio: Thèses politiques/Political Theses
Călin Andrei Mihăilescu, Theses on Political Reimagination