„Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul. Însă mai totdeauna afirmarea României în străinătate a avut evidente limite, unele ce țin de mentalitățile oamenilor, chiar de „tradiție”, lipsa de pricepere și promovarea amatorismului, altele fiind ridicol concepute în funcție de împrejurări, invocându-se tot felul de motive, resuscitate până și în zilele noastre, când globalizarea a devenit în ochii unora gogorița neputinței noastre de a progresa și a ne afirma în lume...

... În cazul României, măsurile în ce privește propaganda în străinătate, transferul de bunuri culturale și intelectuale, promovarea patrimoniului nostru spiritual au fost parțiale, porneau cu entuziasm ca proiect, sfârșind mai totdeauna într-o lamentabilă degringoladă, uneori la scurtă vreme de la debutul ideii. Mereu și mereu, România și-a făcut cunoscut în afară tezaurul cultural și intelectual mai mult prin oameni (nu prea mulți) care și-au sacrificat entuziasmele, pentru guvernanți ori factori de decizie care n-au înțeles mare lucru din beneficiile „diplomației culturale”. Iar toate aceste aspecte erau bine cunoscute decidenților: arhivele românești mustesc de rapoarte, memorii care analizau diverse aspecte ce țin de propaganda noastră în străinătate, subliniind lipsurile și propunând soluții viabile și moderne – la vremea aceea – fără a le fi luat cineva în seamă (volumul de față cuprinzând câteva mostre de acest gen). ” (din subcapitolul „Doar câteva concluzii sau despre limitele entuziasmului instituțional”)

SOMMAIRE

Alexander Baumgarten, Le reste comme problème de la philosophie

I. Figurer le reste

Luigi Tassoni, La poetica delle somiglianze. Milo De Angelis dalle rovine del soggetto alle tracce del riconoscimento
Corin Braga, Le centre structurel et ses restes
Giovanni Rotiroti, Per una poetica e una politica dei resti a partire da Urmuz: il caso di Tristan Tzara, Eugène Ionesco, Paul Celan e Gherasim Luca
Antonio Patraș, The Anecdote in The History of Romanian Literature from Its Origins to the Present
Ligia Tudurachi, « Jouets », « boîtes », « reliques ». Fascination du petit chez Hortensia Papadat-Bengescu
George Alexandru Condrache, The Residual Forms in Contemporary Central European Literature. Two Case Studies: Bohumil Hrabal and Ádám Bodor


II. Le continent de la non-lecture

Horea Poenar, Glitches of the Archive: On the Relation Between Memory and the Commons
Catherine Gravet, Dépouiller des archives pour éditer des textes « résiduels » : le cas Alexis Curvers
Florin Oprescu & Monica Oprescu, Mateiu Caragiale – Through the Leftovers’ Glass. From the Journal to Ephemerides
Gabriela Glăvan, Communist Leftovers: The Forgotten Books of Gellu Naum
Eugen Radu Wohl, Ion D. Sîrbu’s Anthumous Works as (Re)valuable Residues
Levente T. Szabó, Dilettantism as a Moral Panic. Recovering a Forgotten Discourse of Hungarian Literary Modernization]
Corina Croitoru, Le résidu du résidu : ombres de la poésie roumaine de guerre
Roxana Patraș, When All That Rests Is Literature: Traces, Transcriptions and Remnants of Great Speeches
Arina Neagu, Une autre approche sur les mémoires roumains de prison : le caractère résiduel de « l’indicible concentrationnaire »
Barbara Miceli, How to Turn a Forgotten Figure of American History into a National and Gender Emblem: Joyce Carol Oates’s Treatment of Mary Jo Kopechne in Black Water


III. Identités en marge

Marie Vrinat-Nikolov, Les langues ignorées de l’espace littéraire bulgare
Annalisa Cosentino, La boemia altrove
Marius Popa, Le classicisme français dans la critique littéraire de la génération roumaine de 1848. Radiographies d’un « malentendu »
Lavinia Sabou, The Travel Accounts We Don’t Write About. Eastern European Ways of Mapping the World
Ruxandra Cesereanu, Societal Metabolism and “Excretion”: Towards a Typology of Marginals (The Fiction of Venedikt Yerofeyev, Alexander Zinoviev and Roberto Bolaño)


IV. Survivances

Monica Fekete, La rigenerazione del poema cavalleresco: da centro epico-narrativo a margine del moderno, da trionfo idealistico a spazio del romanzo contemporaneo
Laura Marin, Survivances du neutre
Márta Zabán, Residual Nationalism. The Nineteenth-Century Hungarian Folk Drama as a Reinterpretation of European Theatrical Nationalism. Pour une politique du résiduel en littérature
Ioana Bot, Gli esordi dimenticati della stilistica: Leo Spitzer, censore dei soldati italiani nei campi di prigionia della Prima Guerra Mondiale
Elena Crașovan, (Mis)readings of Contemporary Magical-Realist Fiction in the Context of Romania’s 2000 Literary Generation. The Case of Bogdan Popescu
Adriana Stan, Monuments of Literature, Scraps of Criticism


V. Entretiens: Ioana Bot, What’s Left? A Discussion on the Remains of Writing – and the Remains of Living – with Two European Authors