Preț Normal: 50,00 LEI
Special Price 40,00 LEI
CUPRINS
Dialectologie
GABRIEL BĂRDĂȘAN
Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
DUMITRU LOȘONȚI
Contribuții etimologice (II)
IULIA MĂRGĂRIT
Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
NICOLAE SARA MANDU
„Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
TEOFIL TEAHA
Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
VASILE ȚÂRA
Un fenomen sintactic dialectal
Fonetică
FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
VLADIMIR ZAGAEVSCHI
Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română
Gramatică
SERGIU DRINCU
Punctuația lui însă
ȘTEFAN GĂITĂNARU
Complementul prepozițional în limba română veche
G. G. NEAMȚU
Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română
Istoria limbii române
GHEORGHE CHIVU
Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
MARCU MIHAIL DELEANU
 și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902
Jurnalism
ILIE RAD
Precursorii presei românești
Lexicologie
ANA-MARIA BOTNARU
Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
TRAIAN DIACONESCU
Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
IONEL FUNERIU
Naturalia non sunt turpia
ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
EMIL SUCIU
„Turcisme” în Transilvania
AIDA TODI
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
Adjective referitoare la numele statelor lumii
Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică
TRAIAN DIACONESCU
Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
TRAIAN DIACONESCU
Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
LIVIU FRANGA
Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
MARIANA FRANGA
Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
DAN NEGRESCU
O cale către Sfinții Părinți
Lingvistică și filologie romanică
IULIA BARBU
Adaugă la lista de favorite
Adăugare la Comparație
Contents
Preface (Vincent MEGAW)
Miloš JEVTIĆ
Basarabi and Ferigile Finds on the Border Between the Carpathian Basin and Central Balkans. Contribution to the Early Iron Age Chronology
Emilian TELEAGA–Dorin SÂRBU
The Chronology of the Late Hallstatt Cemeteries at the Lower Danube: Szentes–Vekerzug and Ferigile
Prisca BARTOLI
Knives with Spoon-Shaped Handle Terminal: a Potential Chronological Indicator?
Tiberius BADER
Ein Vergleich zwischen der Chronologie für Eisenzeit im östlichen Teil des Karpatenbeckens und im südwestdeutschen Raum, bzw. Baden-Württemberg. Ein allgemeiner Überblick
Maciej KARWOWSKI–Jiří MILITKÝ
The Relative and Absolute Chronology of Celtic Oberleiserberg
Mitja GUŠTIN–Boris KAVUR
Early La Tene Warrior Graves from Unterpremstätten-Zettling and Dobl-Zwaring (Styria/Austria)
Marko DIZDAR
Middle La Tene Female Iron Belts in the South-Eastern Part of the Carpathian Basin – is it Something Local and/or Global?
András JÁKY
Periodization of the Settlement of Balatonboglár–Berekre-Dűlő in the Iron Age
Borbála MARÁZ
The Chronology of the Late La Tene Period on the Tribal Territory of Eravisci, on the Basis of Historical Events and Painted Pottery
Attila HORVÁTH M.
Problems about the Change of Periods and Rites in the La Tene Cemetery on Csepel Island (Budapest)
Károly TANKÓ
Chronological Aspects of Ceramic Types from Recently Investigated La Tene Settlements in Hungary
Péter F. KOVÁCS
Chronological and Typological Problems of a La Tene Settlement Section from the Great Hungarian Plain
Katalin ALMÁSSY
Typology and Chronology: the First La Tene Horizon in the Upper Tisza Region
Branislav KOVÁR
The Settlements of the Hron, Ipeľ, Slaná and Rimava River Basins during the La Tene Period
Aurel RUSTOIU
Some Questions Regarding the Chronology of La Tene Cemeteries from Transylvania. Social and Demographic Dynamics in the Rural Communities
Iosif Vasile FERENCZ–Cristian C. ROMAN
One Landscape Two Settlements in the Late Iron Age Site at Tărtăria–Pietroşiţa, Alba County
Andreea DRĂGAN
Chronology of the Eastern Late La Tene Painted Pottery at Divici–Grad in the Iron Gates of the Danube
Emilian TELEAGA
Schwerter aus der Region des Eisernen Tores. Ein chronologischer Beitrag der Mittel- und Spät-La-Tene-Waffengräber
Marija LJUŠTINA–Miloš SPASIĆ
Brothers-In-Shears in the Afterlife: La Tene Warrior Panoply and Chronology at Belgrade–Karaburma
Mariana EGRI
The Beograd 4 Horizon in the Scordiscian Environment. Chronological Delimitation and Interpretation
Dragoș MĂNDESCU
The Chronology of the Rhodian Stamped Amphora Handles in the South-Eastern Proximity of the Carpathian Basin. A Case Study: the Late Iron Age Settlement at Cetățeni
Sebastian MATEI
Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County
Daniel SPÂNU
Iron Age Fibulae from Zimnicea in their Archaeological Contexts
ABBREVIATIONS
Această carte a câștigat Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române în anul 2016
Această contribuție încearcă să refacă o secvență cronologică și culturală importantă pentru Preistoria sud-estului Europei. Perioada târzie a epocii bronzului a generat, în condiții diverse, reconfigurări ale vechilor scenarii. Este unul dintre primele momente istorice care a dus la scindarea Europei. Astfel, centrele de civilizație mai vechi, de la fațada răsăriteană a Mării Mediterane, tind să devină centre de iradiere/difuziune a bunurilor și ideilor culturale. În același timp, are loc un fenomen de diminuare a rolului cultural jucat de unele zone europene, care tind spre un nou statut. Între două concepte, centru și periferie, am încercat să definesc rolul jucat de ceea ce este denumit îndeobște cu termenul de zonă de contact. Mai rămân de stabilit mecanismul și componentele care au ordonat aceste relații. Din nefericire, pentru mulți ani, cercetarea arheologică din România s-a situat la un nivel conceptual și ideologic adeseori impropriu unor dezvoltări sau încheieri multidimensionale. Achizițiile teoretice și metodologice din ultimii ani permit, pe lângă racordarea la curentele arheologice actuale, conceptualizări proprii care, cu siguranță, vor duce la noi posibilități de abordare.
„În conștiinţa multor români, dimineaţa zilei de 8 mai 1999 a trecut neobservată.
Atunci, în a doua zi a vizitei sale în România, Papa Ioan Paul al II-lea pășea, întro manieră mai curând discretă, în curtea cimitirului Bellu catolic din București.
Ținuse să se roage la câteva morminte cunoscute până atunci mai curând evlaviei populare. Trei dintre episcopii Bisericii Greco-Catolice – desfiinţată în 1948 și supusă la o lungă persecuţie, până la sfârșitul lui 1989 –, fuseseră înmormântaţi acolo în perioada comunistă.
Primul dintre cei trei, Vasile Aftenie (născut în 14 iulie 1899), a fost înhumat pe ascuns de Securitate în după-amiaza zilei de 10 mai 1950. Se sfârșise cu câteva ore mai devreme, în noaptea precedentă, la penitenciarul Văcărești, unde se afla încarcerat, după 25 martie, data când făcuse un grav accident vascular cerebral. După opt luni de anchete dure în subsolurile Ministerului de Interne, deznodământul era de așteptat, chiar și pentru un om de cincizeci de ani, cu o sănătate bună, așa cum era episcopul. Aura suferinţei lui a însoţit ulterior mărturia Bisericii clandestine, fiind în același timp un semn pentru toţi că martiriul pentru credinţă și recunoașterea lui publică nu se prea întâlnesc simultan în istorie. Întrun târziu, după o lungă și anevoioasă documentare arhivistică, i-a fost atestat martiriul în favoarea Bisericii Greco-Catolice. Episcopul Aftenie a putut intra oficial în panteonul sfinţilor, în 2 iunie 2019. A fost beatificat împreună cu ceilalţi șase episcopi greco-catolici de Papa Francisc însuși, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.” (din „Prefață”)