Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor: Adrian Onofreiu
  2. Autor: Ana-Maria Stan
  3. Autor: Cornelia Vlașin
  4. Autor: Daniela Burnete
  5. Autor: George Valentin Bounegru
  6. Autor: Giovanni Magliocco
  7. Autor: Lucian Turcu
  8. Autor: Neculai Bolohan
  9. Autor: Oliviu Felecan
  10. Autor: Petru Urdea
  11. Autor: Sándor Berecki
  12. Autor: Sergiu Soica
  13. Autor: Valerian Marian

Rezultate căutare pentru 'Vasile Petrovici'

Grilă  Listă 

    Vânzare

    Preț Normal: 50,00 LEI

    Special Price 40,00 LEI

     

    CUPRINS


    Dialectologie

    GABRIEL BĂRDĂȘAN
    Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
    DUMITRU LOȘONȚI
    Contribuții etimologice (II)
    IULIA MĂRGĂRIT
    Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
    NICOLAE SARA MANDU
    „Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
    TEOFIL TEAHA
    Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
    VASILE ȚÂRA
    Un fenomen sintactic dialectal

    Fonetică

    FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
    Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
    VLADIMIR ZAGAEVSCHI
    Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română

    Gramatică

    SERGIU DRINCU
    Punctuația lui însă
    ȘTEFAN GĂITĂNARU
    Complementul prepozițional în limba română veche
    G. G. NEAMȚU
    Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română

    Istoria limbii române

    GHEORGHE CHIVU
    Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
    MARCU MIHAIL DELEANU
    Â și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902

    Jurnalism

    ILIE RAD
    Precursorii presei românești

    Lexicologie

    ANA-MARIA BOTNARU
    Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
    TRAIAN DIACONESCU
    Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
    IONEL FUNERIU
    Naturalia non sunt turpia
    ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
    Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
    EMIL SUCIU
    „Turcisme” în Transilvania
    AIDA TODI
    Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
    IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
    Adjective referitoare la numele statelor lumii

    Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică

    TRAIAN DIACONESCU
    Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
    TRAIAN DIACONESCU
    Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
    LIVIU FRANGA
    Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
    MARIANA FRANGA
    Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
    DAN NEGRESCU
    O cale către Sfinții Părinți

    Lingvistică și filologie romanică

    IULIA BARBU
    Adaugă la lista de favorite Adăugare la Comparație

    100,00 LEI

    Contents

    Preface (Vincent MEGAW)

    Miloš JEVTIĆ
    Basarabi and Ferigile Finds on the Border Between the Carpathian Basin and Central Balkans. Contribution to the Early Iron Age Chronology

    Emilian TELEAGA–Dorin SÂRBU
    The Chronology of the Late Hallstatt Cemeteries at the Lower Danube: Szentes–Vekerzug and Ferigile

    Prisca BARTOLI
    Knives with Spoon-Shaped Handle Terminal: a Potential Chronological Indicator?

    Tiberius BADER
    Ein Vergleich zwischen der Chronologie für Eisenzeit im östlichen Teil des Karpatenbeckens und im südwestdeutschen Raum, bzw. Baden-Württemberg. Ein allgemeiner Überblick

    Maciej KARWOWSKI–Jiří MILITKÝ
    The Relative and Absolute Chronology of Celtic Oberleiserberg

    Mitja GUŠTIN–Boris KAVUR
    Early La Tene Warrior Graves from Unterpremstätten-Zettling and Dobl-Zwaring (Styria/Austria)

    Marko DIZDAR
    Middle La Tene Female Iron Belts in the South-Eastern Part of the Carpathian Basin – is it Something Local and/or Global?

    András JÁKY
    Periodization of the Settlement of Balatonboglár–Berekre-Dűlő in the Iron Age

    Borbála MARÁZ
    The Chronology of the Late La Tene Period on the Tribal Territory of Eravisci, on the Basis of Historical Events and Painted Pottery

    Attila HORVÁTH M.
    Problems about the Change of Periods and Rites in the La Tene Cemetery on Csepel Island (Budapest)

    Károly TANKÓ
    Chronological Aspects of Ceramic Types from Recently Investigated La Tene Settlements in Hungary

    Péter F. KOVÁCS
    Chronological and Typological Problems of a La Tene Settlement Section from the Great Hungarian Plain

    Katalin ALMÁSSY
    Typology and Chronology: the First La Tene Horizon in the Upper Tisza Region

    Branislav KOVÁR
    The Settlements of the Hron, Ipeľ, Slaná and Rimava River Basins during the La Tene Period

    Aurel RUSTOIU
    Some Questions Regarding the Chronology of La Tene Cemeteries from Transylvania. Social and Demographic Dynamics in the Rural Communities

    Iosif Vasile FERENCZ–Cristian C. ROMAN
    One Landscape Two Settlements in the Late Iron Age Site at Tărtăria–Pietroşiţa, Alba County

    Andreea DRĂGAN
    Chronology of the Eastern Late La Tene Painted Pottery at Divici–Grad in the Iron Gates of the Danube

    Emilian TELEAGA
    Schwerter aus der Region des Eisernen Tores. Ein chronologischer Beitrag der Mittel- und Spät-La-Tene-Waffengräber

    Marija LJUŠTINA–Miloš SPASIĆ
    Brothers-In-Shears in the Afterlife: La Tene Warrior Panoply and Chronology at Belgrade–Karaburma

    Mariana EGRI
    The Beograd 4 Horizon in the Scordiscian Environment. Chronological Delimitation and Interpretation

    Dragoș MĂNDESCU
    The Chronology of the Rhodian Stamped Amphora Handles in the South-Eastern Proximity of the Carpathian Basin. A Case Study: the Late Iron Age Settlement at Cetățeni

    Sebastian MATEI
    Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County

    Daniel SPÂNU
    Iron Age Fibulae from Zimnicea in their Archaeological Contexts

    ABBREVIATIONS

    70,00 LEI

    Această carte a câștigat Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române în anul 2016

    Această contribuție încearcă să refacă o secvență cronologică și culturală importantă pentru Preistoria sud-estului Europei. Perioada târzie a epocii bronzului a generat, în condiții diverse, reconfigurări ale vechilor scenarii. Este unul dintre primele momente istorice care a dus la scindarea Europei. Astfel, centrele de civilizație mai vechi, de la fațada răsăriteană a Mării Mediterane, tind să devină centre de iradiere/difuziune a bunurilor și ideilor culturale. În același timp, are loc un fenomen de diminuare a rolului cultural jucat de unele zone europene, care tind spre un nou statut. Între două concepte, centru și periferie, am încercat să definesc rolul jucat de ceea ce este denumit îndeobște cu termenul de zonă de contact. Mai rămân de stabilit mecanismul și componentele care au ordonat aceste relații. Din nefericire, pentru mulți ani, cercetarea arheologică din România s-a situat la un nivel conceptual și ideologic adeseori impropriu unor dezvoltări sau încheieri multidimensionale. Achizițiile teoretice și metodologice din ultimii ani permit, pe lângă racordarea la curentele arheologice actuale, conceptualizări proprii care, cu siguranță, vor duce la noi posibilități de abordare.

    40,00 LEI

    „În conștiinţa multor români, dimineaţa zilei de 8 mai 1999 a trecut neobservată.

    Atunci, în a doua zi a vizitei sale în România, Papa Ioan Paul al II-lea pășea, întro manieră mai curând discretă, în curtea cimitirului Bellu catolic din București.

    Ținuse să se roage la câteva morminte cunoscute până atunci mai curând evlaviei populare. Trei dintre episcopii Bisericii Greco-Catolice – desfiinţată în 1948 și supusă la o lungă persecuţie, până la sfârșitul lui 1989 –, fuseseră înmormântaţi acolo în perioada comunistă.

    Primul dintre cei trei, Vasile Aftenie (născut în 14 iulie 1899), a fost înhumat pe ascuns de Securitate în după-amiaza zilei de 10 mai 1950. Se sfârșise cu câteva ore mai devreme, în noaptea precedentă, la penitenciarul Văcărești, unde se afla încarcerat, după 25 martie, data când făcuse un grav accident vascular cerebral. După opt luni de anchete dure în subsolurile Ministerului de Interne, deznodământul era de așteptat, chiar și pentru un om de cincizeci de ani, cu o sănătate bună, așa cum era episcopul. Aura suferinţei lui a însoţit ulterior mărturia Bisericii clandestine, fiind în același timp un semn pentru toţi că martiriul pentru credinţă și recunoașterea lui publică nu se prea întâlnesc simultan în istorie. Întrun târziu, după o lungă și anevoioasă documentare arhivistică, i-a fost atestat martiriul în favoarea Bisericii Greco-Catolice. Episcopul Aftenie a putut intra oficial în panteonul sfinţilor, în 2 iunie 2019. A fost beatificat împreună cu ceilalţi șase episcopi greco-catolici de Papa Francisc însuși, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.” (din „Prefață”)

    50,00 LEI
    „Una dintre consecinţele benefice în plan istoric ale Marii Uniri de la 1918 o reprezintă stimularea înfiinţării de instituţii de învăţământ, cultură ș.a. în teritoriile unite cu Țara. Transilvania a fost printre provinciile în care au luat fiinţă cele mai multe instituţii românești, între cele mai însemnate situânduse Universitatea Daciei Superioare la Cluj în anul 1919. Centenarul aniversării întemeierii universităţii românești a prilejuit publicarea unui număr mare de monografii și sinteze de autor, sau prin colaborarea mai multor specialiști, care par să fi epuizat cam tot ceea ce se putea scrie despre Alma Mater Napocensis (geneză, înfiinţare, evoluţie în timp etc.). În ciuda acestei literaturi știinţifice bogate recente dar și din deceniile trecute (menţionăm doar lucrările monumentale redactate de Vasile Pușcaș și volumele coordinate de Ioan-Aurel Pop, Simion Simon, Ioan Bolovan sau Ovidiu Ghitta) au rămas cu siguranţă subiecte încă neexplorate ori ce își așteaptă reluarea interpretativă, precum și aducerea în circuitul știinţific a unor surse inedited privind istoria universităţii, însemnări, documente și fotografii care sunt probabil răspândite în diverse arhive publice și private din ţară și străinătate. Tocmai de aceea, recuperarea și editarea critică a unor asemenea documente rămâne un obiectiv actual pentru cercetătorii interesaţi de istoria universităţii din capitala (neoficială) a Transilvaniei.” - Ioan Bolovan

Grilă  Listă