GABRIEL BĂRDĂȘAN Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei? DUMITRU LOȘONȚI Contribuții etimologice (II) IULIA MĂRGĂRIT Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina NICOLAE SARA MANDU „Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă TEOFIL TEAHA Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual VASILE ȚÂRA Un fenomen sintactic dialectal
Fonetică
FERNANDO SÁNCHEZ MIRET Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română VLADIMIR ZAGAEVSCHI Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română
Gramatică
SERGIU DRINCU Punctuația lui însă ȘTEFAN GĂITĂNARU Complementul prepozițional în limba română veche G. G. NEAMȚU Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română
Istoria limbii române
GHEORGHE CHIVU Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești MARCU MIHAIL DELEANU Â și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902
Jurnalism
ILIE RAD Precursorii presei românești
Lexicologie
ANA-MARIA BOTNARU Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore TRAIAN DIACONESCU Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii IONEL FUNERIU Naturalia non sunt turpia ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual EMIL SUCIU „Turcisme” în Transilvania AIDA TODI Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU Adjective referitoare la numele statelor lumii
Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică
TRAIAN DIACONESCU Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle TRAIAN DIACONESCU Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină LIVIU FRANGA Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic MARIANA FRANGA Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic DAN NEGRESCU O cale către Sfinții Părinți
„Acest album este, de fapt, un volum de istorie a propagandei comuniste româneşti începând din 1948 până în 1989. Este expunerea unei colecţii personale de mărturii iconografice, îndeobşte cărţi poştale, asupra modului în care comuniştii dejişti şi mai apoi cei ceauşişti s-au privit pe ei înşişi şi lumea din jurul lor. Totul se bazează pe imagini provenind chiar din epoca respectivă, în faţa cărora cuvintele sunt adesea insuficiente, pentru că – nu‑i aşa? – o imagine poate spune mai mult decât o mie de cuvinte. Mai ales în vremurile actuale, când oamenilor abia dacă le mai rămâne o clipă liberă să parcurgă âteva headline-uri explozive sau să zapeze după nişte secvenţe video, pentru a-şi face o idee despre un subiect anume. Chiar şi un trailer sau şapoul unui articol de revistă li se pare unora prea lung, darămite să parcurgă o carte stufoasă şi doctă de istorie. Totuşi, adăugarea unor repere cronologice relevante ni s-a părut necesară pentru descrierea decorului intern şi international al acelor ani.” (din „Argument”)
„Una dintre consecinţele benefice în plan istoric ale Marii Uniri de la 1918 o reprezintă stimularea înfiinţării de instituţii de învăţământ, cultură ș.a. în teritoriile unite cu Țara. Transilvania a fost printre provinciile în care au luat fiinţă cele mai multe instituţii românești, între cele mai însemnate situânduse Universitatea Daciei Superioare la Cluj în anul 1919. Centenarul aniversării întemeierii universităţii românești a prilejuit publicarea unui număr mare de monografii și sinteze de autor, sau prin colaborarea mai multor specialiști, care par să fi epuizat cam tot ceea ce se putea scrie despre Alma Mater Napocensis (geneză, înfiinţare, evoluţie în timp etc.). În ciuda acestei literaturi știinţifice bogate recente dar și din deceniile trecute (menţionăm doar lucrările monumentale redactate de Vasile Pușcaș și volumele coordinate de Ioan-Aurel Pop, Simion Simon, Ioan Bolovan sau Ovidiu Ghitta) au rămas cu siguranţă subiecte încă neexplorate ori ce își așteaptă reluarea interpretativă, precum și aducerea în circuitul știinţific a unor surse inedited privind istoria universităţii, însemnări, documente și fotografii care sunt probabil răspândite în diverse arhive publice și private din ţară și străinătate. Tocmai de aceea, recuperarea și editarea critică a unor asemenea documente rămâne un obiectiv actual pentru cercetătorii interesaţi de istoria universităţii din capitala (neoficială) a Transilvaniei.” - Ioan Bolovan