„Acest album este, de fapt, un volum de istorie a propagandei comuniste româneşti începând din 1948 până în 1989. Este expunerea unei colecţii personale de mărturii iconografice, îndeobşte cărţi poştale, asupra modului în care comuniştii dejişti şi mai apoi cei ceauşişti s-au privit pe ei înşişi şi lumea din jurul lor. Totul se bazează pe imagini provenind chiar din epoca respectivă, în faţa cărora cuvintele sunt adesea insuficiente, pentru că – nu‑i aşa? – o imagine poate spune mai mult decât o mie de cuvinte. Mai ales în vremurile actuale, când oamenilor abia dacă le mai rămâne o clipă liberă să parcurgă âteva headline-uri explozive sau să zapeze după nişte secvenţe video, pentru a-şi face o idee despre un subiect anume. Chiar şi un trailer sau şapoul unui articol de revistă li se pare unora prea lung, darămite să parcurgă o carte stufoasă şi doctă de istorie. Totuşi, adăugarea unor repere cronologice relevante ni s-a părut necesară pentru descrierea decorului intern şi international al acelor ani.” (din „Argument”)

Volumul „Viața națiunii este veșnică. O sută de ani de la Trianon (1920–2020)”, elaborat de diplomatul și juristul Ján Gábor și de istoricul perioadei interbelice Ferdinand Vrábel, exprimă opinia slovacă despre semnificația Tratatului de la Trianon pentru națiunea slovacă, dar și interpretări istoriografice pertinente referitoare la impactul acestui document internațional dedicat special statului național ungar nou-creat și celorlalte state central-europene care aveau frontiere cu Ungaria. (Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș)

Această carte care se deschide aici ne oferă o interesantă imagine în oglindă a propriei noastre istorii: seamănă din multe puncte de vedere și, totuși, nu este aceeași; este vorba despre același moment istoric, dar coordonatele geografice sunt altele; și, în fine, reacțiile umane sunt aidoma, deși oamenii politici, în fiecare caz, sunt alții. Aceasta a fost prima impresie după lectura acestei rememorări investigative pe care Ján Gábor și Ferdinand Vrábel ne-o oferă în acest volum (excelent tradus de Radu Mârza), în care evenimentele de-acum un secol prind viață într-o societate cu probleme și provocări ce ni se vor părea cunoscute, chiar dacă nu este vorba despre România de după Marele Război, ci de către actuala Slovacie, aflată, după 1919, într-un parteneriat geopolitic cunoscut sub numele de Ceho-Slovacia (aceasta, ne spun autorii, fiind denumirea și ortografierea corectă a numelui acelui stat). (Adrian Cioroianu)