ISTORIE

DIMENSIUNI ALE CULTURII MODERNE ÎN ŢARA SILVANIEI (SECOLELE XVII–XIX). CĂRŢI ŞI PROPRIETARI

Ioan Maria Oros

carte
ISBN 978-606-543-060-0
Anul apariției: 0
Format:
Nr. pagini: 0
Preț: 40 lei

Cărţi româneşti şi străine vechi, proprietari, colecţionari, biblioteci, colecţii, achiziţie, donaţie, copişti şi manuscrise şi mulţi alţii sunt termenii prin care se personalizează ediţia oferită de Ioan Maria Oros publicului bibliofil, studenţilor şi cititorilor interesaţi. Prin intermediul lucrării Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei (secolele XVII–XIX). Cărţi şi proprietari, autorul prezintă şi valorifică deopotrivă rezultatele cercetării sale, complexe şi vaste, asupra unui generos segment din viaţa culturală a unui areal cu valenţe istorice a Transilvaniei, fiind delimitat prin întrebuinţarea denumirii agreate în cercetarea de acum pentru perioada circulaţiei cărţilor intrate sub incidenţă, secolele XVII–XIX, drept Ţara Silvaniei.
Ioan Maria Oros şi-a concentrat atenţia asupra unui provocator subiect, cronologic şi tematic, cu o bibliografie vastă, care presupune şi susţine în acelaşi timp o cercetare inedită pentru zona investigată. Mai mult decât atât, se vehiculează, pe parcursul secolelor XVII–XIX, un valoros tezaur de carte românească manuscrisă şi tipărită. Autorul ne delectează, de-a lungul discursului său credibil, cu secvenţe documentare şi interpretative inedite, răzbătând un punct personal asupra metodelor de cercetare ale domeniului. Astfel, el introduce unii termeni noi, de specialitate de-a lungul demonstraţiei, dorind să contextualizeze cercetările din domeniu în spaţiul european. Este unul din motivele pentru care aplică în cuprinsul cercetării, pe lângă vasta bibliografie autohtonă, literatura de specialitate franceză, engleză, fără să lipsească, câtuşi de puţin, şi „webografia”. („din „Cuvântul înainte””semnat de Eva Mârza)



Cuprins


Cuvânt înainte

„Gratias vobis ago!”

I. Istoriografia problemei şi câteva chestiuni de metodă

II. Ţara Silvaniei – o entitate istorică
II.1. Istoria – între geografie şi sociologie
II.2. Coordonatele spaţio-temporale din perspectiva contemporanilor
II.3. Contextul istoric şi particularităţile confesionale în secolele XVI–XIX

III. Circulaţia cărţii româneşti în Ţara Silvaniei şi efectul de colportaj
III.1. Cartea bălgradeană de secol XVII
III.2. Cartea veche de Bucureşti
III.3. Cartea râmniceană de secol XVIII
III.4. Centre tipografice cu prezenţă restrânsă în Ţara Silvaniei
III.5. Cartea de Sibiu în context bibliografic şi statistic
III.6. Cartea de Blaj în Ţara Silvaniei – particularităţi ale circulaţiei
III.6.1. Politici de difuzare
III.6.2. Geografia circulaţiei şi structura fondurilor
III.7. Efectul de colportaj – un indicator al uzajului cărţii

IV. Circulaţia CRV şi constituirea colecţiilor/bibliotecilor
IV.1. Începuturi ale scrisului şi cititului în Ţara Silvaniei
IV.2. Biblioteci şi colecţii româneşti până la 1750
IV.3. Biblioteci şi colecţii româneşti între 1751–1810
IV.4. Biblioteci şi colecţii româneşti între 1811–1876

V. Circulaţia cărţii europene şi bibliotecile umaniste din Ţara Silvaniei
V.1. Biblioteca Colegiului Reformat din Zalău
V.2. Biblioteci nobiliare

VI. Prosopografia copiştilor şi traseele lor culturale
VI.1. Prosopografia şi exploatarea însemnărilor
VI.2. Imaginea copistului în lumina însemnărilor
VI.3. Copistul peregrin: cazul „popa Vasile Moldovanul dascălul” – „omul deplin” al culturii timpului său
VI.4. Traseele copiştilor – profesionişti ai scrisului şi colportori de texte

VII. Practici ale scrisului şi lecturii, după însemnări
VII.1. Manuscrierea şi constantele stării de umilitate
VII.2. Protocoale şi contracte de lectură liturgică
VII.3. Structuri sociale din rândul cititorilor, după însemnări

VIII. Semantica contractuală după însemnări
VIII.1. Retorica şi ritualistica donaţiei (paratextolografia)
VIII.2. Un câmp semantic: „dreptatea” cărţii

IX. Solidarităţi sociale, religioase şi identitare locale ilustrate de însemnări

X. „Târgul cărţii” – un cronotop al sărbătorescului

XI. Ipostazele insecurităţii şi protecţia cărţii prin blestem

XII. Cărţi şi proprietari – un binom simbolic
XII.1. Statutul donatorului – proprietar simbolic al cărţii
XII.2. Tipologii sociale: posesori şi donatori de carte
XII.3. Preţuirea cărţii. Atitudini individuale şi colective

XIII. Însemnarea egografică – un martor discret al modernităţii
XIII.1. Alte mentalităţi egografice – alte notări pentru sine
XIII.2. Odisee ale cărţii – probleme de microcirculaţie

XIV. Observarea şi consemnarea fenomenelor naturale – dimensiune a culturii moderne

XV. Concluzii. Perspectivele cercetării

XVI. Anexe nr. 1–50

XVI. Abrevieri, sigle şi semne utilizate

XVII. Index terminologic

XVIII. Bibliografie

XIX. Dimensions of the Modern Culture in the Silvania County (XVIIth and the XIXth Century). Books and Owners

XX. Index general