ISTORIE

O ISTORIE A ISTORIOGRAFIEI

Greta-Monica Miron

carte
ISBN 978–606-020–191–5
Anul apariției: 2019
Format: B5
Nr. pagini: 268
Preț: 35 lei

CUPRINS


MULȚUMIRI

ARGUMENT

CE ESTE ISTORIOGRAFIA? CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE

ORIENTUL ANTIC ȘI ÎNREGISTRAREA FAPTELOR ISTORICE

ISTORIA ÎN GRECIA ANTICĂ
De la timpul mitic la timpul istoric. De la poezie la proza istorică
Cele două feţe ale istoriei: Herodot şi Tucydides
Istorie culturală – istorie politică
Fondatorii în ochii posterității
Pentru o istorie universală și o istorie pragmatică. Polybios
Concluzii. Deschizătorii de drum

ISTORIA ÎN ROMA ANTICĂ
Istoria în mituri și poeme
Începuturile istoriografiei
Istoria în Roma republicană. Retorică. Justificare. Morală
Loialitate istorică. Glorificarea Romei. Titus Livius
Istoria ca analiză a vieții politice. Tacitus
Sfârșitul. Un grec pasionat de istoria Romei. Ammianus Marcellinus
Concluzii. De la imitație la originalitate

ISTORIOGRAFIA CREȘTINĂ
Profilul intelectualului creştin
Istoria în cheie moralizatoare. Lactantius
Cronologia comparată. Percepția asupra timpului
Istoria ecleziastică. Eusebiu din Cezareea
Cele două cetăți. Filosofia istoriei la Augustin
Concluzii. Locul istoriei în cunoașterea umană

ISTORIOGRAFIA MEDIEVALĂ
Moştenirea antichităţii şi a istoriografiei creştine
Statutul istoriei în Evul Mediu
Ce s-a înţeles prin istorie? Cum se scrie istoria?
Naratorii de „istorii barbare”
Istorie politică și mituri fondatoare în istoriografia engleză
Istoria dinastică franceză. Marile Cronici ale Franței
Concluzii. Un scris istoric medieval rudimentar?

ISTORIOGRAFIA UMANISTĂ RENASCENTISTĂ
Introducere. Noi fețe ale istoriei
Italia
Întoarcerea la antici. Petrarca
De la anticari la istorici. Istoria cetății
Reînvierea unei lumi trecute. Tema ruinelor
Limba își are istoria ei. Critica filologică și istorică
Teoria istoriei în secolul al XVI-lea. Conceptul „vera historia”
Istorie şi politică în secolul al XVI-lea. Fortuna și virtù în istorie
Concluzii. O nouă viziune asupra istoriei
Franța
Scris istoric, diplomație, regalitate
Istorie monarhică. Istorie patriotică
„Istoria istoriilor”. Principii ale scrierii istoriei
Originea naţiunii. Mitul troian
Concluzii. Fațete ale scrisului istoric
Anglia
Începuturi
Istoria anticarilor. Redescoperirea trecutului englez
Istorie și mit. Căutarea originilor
Concluzii. Istoria anticarilor în durata lungă
Germania
Începuturi. Modele italiene și particularități germane
Istorie universală, locală și statală
Concluzii

POLEMICĂ ECLEZIASTICĂ ȘI ISTORIE
Rosturile istoriei în dezbaterea confesională
Istoria ca justificare a dogmei
Centuriile de la Magdeburg
Replica catolică. Annales Ecclesiastici
Concluzii. Prin polemică spre critică

ERUDIȚIA ȘI CRITICA DOCUMENTULUI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
Critica filologică
Istorie – adevăr – pietate. Critica diplomatică

ISTORIOGRAFIA ILUMINISTĂ
Continuități. Prin critică în căutarea adevărului
Noi forme de sociabilitate. Saloane. Academii. Societăți
Vocabular iluminist
Franța
Profilul unui om de litere, filosof și istoric: Voltaire
Voltaire și Montesquieu. Istorie cosmopolită versus istorie juridică
Spre depășirea istoriei politice. Civilizație. Moravuri
Anglia
Istoria ca delectare și educație
Rolul integrator al istoriei. Istoria Scoției
Întoarcerea spre antichitate
Aufklärungul german
Instituționalizarea istoriei
Istoria lumii între tradiția medievală și influențe iluministe

ISTORIOGRAFIA ROMANTICĂ
Caracteristici. Teoreticieni
Franța
Context politic și scris istoric
Istoria ca analiză și narațiune. François Guizot
Istoria ca reînviere a vieții trecute. Jules Michelet
Anglia
O istoriografie optimistă

ISTORISMUL GERMAN
Istorismul. Definiții
Istoristul prin excelență. Leopold von Ranke
Spre cunoașterea istorică prin documentul de arhivă
Definirea unui teritoriu de cercetare. Istorie-filosofie-artă
Istoria „așa cum în mod esențial s-a întâmplat”
Istorie și națiune. „Școala prusacă” de istorie
Cunoaștere și metodă istorică. Pentru o știință a istoriei
Istorie și politică. Theodor Mommsen
Critica istorismului
Friedrich Nietzsche
Kulturgeschichte versus istorie politică. Karl Lamprecht

AMBIȚIA ȘTIINȚIFICĂ A ISTORIEI. TENDINȚE ÎN ISTORIOGRAFIA FRANCEZĂ
Naturalismul istoric și istoria dubitativă
Pozitivismul
Școala metodică. Critica documentului

A SCRIE ISTORIE ÎN SECOLUL XX. REVISTA ANNALES
Întemeietorii
Înființarea revistei. O nouă viziune asupra scrierii istoriei.
Crearea unei școli a „Analelor”
Alte timpuri. Noi generații
Istoria mentalităților
Concluzii. „Analele” – o tradiție în schimbare

BIBLIOGRAFIE

LISTA SURSELOR PENTRU IMAGINILE REPRODUSE ÎN TEXT