ISTORIE

DIN AMINTIRILE UNUI PARTICIPANT LA MAREA UNIRE
COL. LIVIU RUSU (1898–1992)

Editori: Ioan Cordovan, Vasile Măgeruşan, Gavrilă Rus, Gheorghe Şanta, Dan Lucian Vaida

carte
ISBN 978-606-020-014-7
Anul apariției: 2018
Format: B5
Nr. pagini: 168
Copertă cartonată

„Cartea de faţă îşi propune să ofere cititorilor, adunate în paginile sale, o serie de texte reprezentând memoriile şi interviurile acordate de-a lungul anilor de o personalitate militară de excepţie provenită din spaţiul judeţului Bistriţa-Năsăud, dar prea puţin cunoscută şi evidenţiată.
Este vorba de ofiţerul Liviu Rusu (7 iunie 1898 – 4 martie 1992), originar din localitatea Poienile Zăgrii, care a trăit pe viu şi a participat la cele mai importante evenimente istorice naţionale derulate pe parcursul secolului al XX-lea: Primul Război Mondial; făurirea României Mari, prin Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde este prezent în calitate de delegat al comunei natale – Poienile Zăgrii; al Doilea Război Mondial, când a fost decorat de Regele Mihai I al României cu cea mai înaltă distincţie militară – Ordinul „Mihai Viteazul”; ca după încă aproape 50 de ani să asiste inclusiv la căderea regimului comunist, cel care i-a provocat numeroase şi grele suferinţe şi lipsuri. Cei apropiaţi povestesc că la 91 de ani împliniţi, între 27 şi 30 decembrie 1989, în zilele Revoluţiei anticomuniste, Liviu Rusu a fost plecat de acasă la Bucureşti. […]
Faptele evocate au fost puse pe hârtie sau împărtăşite de Liviu Rusu în intervalul 1973–1990, altfel spus, în ultimele sale trei decenii de viaţă. Chiar dacă în cuprinsul cărţii înşiruirea şi descrierea evenimentelor la care a participat se repetă de mai multe ori de la un capitol la altul, relatarea lor rămâne de fiecare dată interesantă şi captivantă, întrucât a fost influenţată de mai mulţi factori, printre care starea de spirit a autorului şi raporturile pe care le-a avut cu autorităţile vremii, respectiv cu regimul comunist, fapt care face ca memorialistul să amestece, pe bună dreptate, atitudini subiectiviste şi patimi în judecarea oamenilor şi a situaţiilor“. (din Cuvânt-înainte)