ISTORIE

CAPCANELE IDEOLOGIEI

Mihai A. Panu

carte
ISBN 978-606-543-631-2
Anul apariției: 2015
Format: B5
Nr. pagini: 214
Copertă cartonată
Preț: 30 lei

"Istoria României interbelice a fost marcată de numeroase transformări structurale, acestea fiind resimțite cu precădere la nivel socio‑politic. Resetarea relațiilor societale survenită după momentul Marii Uniri din 1918 a presupus nu numai simpla schimbare a modelului instituțional și a relațiilor politice de putere, dictate de structura noului stat național, ci și o reconfigurare de tip identitar consumată în special la nivelul imaginarului colectiv. Identitățile politice și sociale ale României Mari se cereau construite atât prin opoziția față de trecutul recent (non‑național) în regiunile nou preluate precum Banatul, cât și prin elaborarea, mai ales la nivel discursiv, a unui program identitar de tip integrator menit să dea sens și consistență ideii de stat națiune. Cazul României interbelice este unul cu totul special, întrucât relevă procesul de compatibilizare a unui profil etno‑cultural particular cu noul profil circumscris politic al statului național. În perioada interbelică, spaţiul românesc a cunoscut o tranziție în mai multe planuri, reinventându‑se sau, după caz, fiind reinventat, pe măsură ce factorii autohtoni sau influențele externe o cereau. O istorie politică a României interbelice care să aibă ca punct central dinamica minorităţilor sale este, cel puțin din aceste puncte de vedere, o miză istoriografică importantă mai ales că literatura de specialitate nu evidențiază decât abordări sporadice, inconsistente și indirect legate de această perspectivă. Necesitatea accentuării perspective politice în investigarea diferitelor aspecte ale istoriei României interbelice devine legitimă atunci când se pleacă de la premiza la fel de legitimă, conform căreia orice tip de relație societală instituționalizată sau neinstituționalizată presupune interacțiunea unor actori care acționează de pe poziții diferite, de cele mai multe ori într‑o logică ierarhică. În aceste condiții, relațiile dintre actori (într‑un sistem social, politic etc.) sunt în mod necesar relații de putere și deci relații politice. Politica văzută ca relații de putere între diferiți actori activi într‑un sistem, se revendică de la o perspectivă teoretică devenită clasică mai ales în domeniul științelor politice sau al relațiilor internaționale și anume realismul. " -fragment din studiu Introductiv

Cuprins 1. Studiu introductiv 7 1.1. Sursa manuscrisului. Precizări cu privire la identificarea autorului 13 1.2. Elite politice ale minorităţii germane din România 17 1.3. Augustin Pacha: Relaţia cu Hitler şi vocaţia antitotalitară 25 1.4. Din culisele întâlnirii dintre Pacha și Hitler 28 1.5. Grupul Etnic German şi şcolile confesionale 35 1.6. Propaganda nazistă anti‑clericală: presiunea N.E.D.R. şi intervenţia lui Clemens Scherer 37 1.7. Biserica în vizorul presei 41 1.8. Considerații finale 46 2. Despre istoria germanilor în România zilelor noastre 53 2.1. Proscrişii 53 2.2. Legea sângelui 59 2.3. Tratatul minorităţilor 69 2.4. Regimul Antonescu 70 2.5. Începuturile fascismului în România 74 2.6. Colaborarea cu Germania hitleristă 84 2.7. Constituirea Partidului Naţional‑Socialist 99 2.8. Recensământul 102 2.9. Legea din 21 noiembrie 1940 105 2.10. Expatrieri naziste 116 2.11. Militari români în Germania 118 2.12. Voluntarii români din Iugoslavia 120 2.13. Recrutările de „voluntari” din 1943 123 3. Comunitatea Naţională a Germanilor din România 133 3.1. Conducerea centrală a Volksgemeinschaft‑ului 141 3.2. Secţiunea tineretului (Deutsche Jugend) 142 3.3. Secţiunea Feminină (Landesfrauenamt der Deutschen Volksgemeinschaft in Rumänien) 146 3.4. Organizaţii profesionale 147 3.5. Vecinătăţile (Nachbarschaften) 150 3.6. Frontul Naţional al Muncii (Nationale Arbeitsfront) 153 3.7. Alegerile din iunie 1939 154 4. Acţiunea germană în România (1933–1940) 157 4.1. Activitatea Legaţiei Germane 157 4.2. Acţiunea politică a filialei N.S.D.A.P. din România 161 4.3. Acţiunea politică a minorităţii germane din România 164 4.4. Presa şi propaganda 168 4.5. Activitatea economică 171 4.6. Activitatea culturală 174 4.7. Acţiunea consulatelor germane în România 176 4.8. Acţiunea Legaţiei Germane faţă de minoritatea etnică germană din România 178 4.9. Relaţiile legaţiei germane cu reprezentanţii diplomatici ai celorlalte state care au minorităţi în România 179 4.10. Acţiunea N.S.D.A.P. în România 179 4.11. Mişcarea hitleristă din România 184 5. Zusammenfassung 199 6. Bibliografie 203 7. Indici de nume și locuri 207