ETNOGRAFIE ŞI ETNOLOGIE

DEPARTE ŞI TOTUŞI APROAPE FRAGMENTE DIN VIAŢA FAMILIILOR TRANSNAŢIONALE

Viorela Ducu, Iulia-Elena Hossu

carte
ISBN 978-606-543-888-0
Anul apariției: 2017
Format:
Nr. pagini: 198
Preț: 35 lei

„Volumul are la bază în mare parte o colecție de interviuri cu membri ai familiilor transnaționale. Interviurile au fost realizate în cadrul cercetării cu titlul Confruntarea diferenței prin practicile familiilor transnaționale, proiect finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) în perioada 2015–2017 și implementat de Centrul de Studiere a Populației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Subiectul migrației captează astăzi atenția multora, de la mass-media la cercetătorii din domeniul socialului. Ceea ce ne-a atras pe noi înspre această tematică a fost subiectul familiei în cadrul cercetării sociale centrate pe migrație. Mai precis, o întrebare care ne-a urmărit pe parcursul întregului demers: cum să studiezi migrația fără să ajungi la subiectul familiei? Drept urmare, cercetarea pe parcursul căreia au fost realizate interviurile – din care sunt redate fragmente însemnate în acest volum – s-a centrat asupra vieții familiilor transnaționale și a specificului acestui tip de familie.
(...)
Primul capitol redă în esență principalele strategii prin care aceste familii transnaționale reușesc să funcționeze peste granițele țării: comunicarea transnațională și vizitele reciproce. Cel de-al doilea capitol se oprește asupra problematicii cuplurilor mixte, cupluri pe care le întâlnim din ce în ce mai des în sânul familiilor transnaționale. Cel de-al treilea capitol – de altfel și cel mai extins – redă fragmente de interviu cu privire la copiii din familiile transnaționale, reliefând adesea modul în care se redefinesc relațiile părinți-copii, bunici-nepoți în contextul migrației. Capitolul intitulat sugestiv Acasă a dorit să completeze imaginea existenței acestor familii cu introducerea răspunsurilor pe care le-au dat subiecții noștri la întrebările ce țin de definirea acestui concept în lumina existenței transnaționale. Acestea sunt adesea pline de emoție și considerăm că ele ar trebui să fie parcurse de toți cei care încă mai „arată cu degetul” spre cei care aleg să plece din țară. Modul în care cei intervievați se raportează la locul din care au plecat – pe care cel mai adesea îl definesc ca fiind acasă – poate demonstra faptul că, deși migranții au plecat de pe teritoriul țării, cu sufletul au rămas de multe ori aici, menținând adesea în minte ideea de întoarcere. În ceea ce privește ultimul capitol, dedicat Republicii Moldova, acesta reia tematicile din primele patru capitole – comunicare, vizite, copii și semnificația termenului acasă (mai puțin cuplurile mixte). Acestor teme li s-a adăugat la finalul selecției una aparte, conturată pe teren, atinsă de aproape fiecare intervievat, respectiv cea a cetățeniei.
Atunci când am inițiat realizarea acestui volum, am discutat despre modalitatea cea mai potrivită de a da cuvântul celor pe care i-am întâlnit pe parcursul cercetării noastre. Astfel, am ajuns la ideea de a reda părți din interviurile realizate pe parcursul celor doi ani de proiect. Considerăm că, prin intermediul vocilor celor intervievați, volumul propune o mai bună înțelegere a specificului vieții familiilor transnaționale, apropiindu-vă de acestea. Le mulțumim tuturor celor care ne-au împărtășit poveștile de familie și ne-au primit în casele lor.” - din „Introducere”