ISTORIE

INDIVID, FAMILIE, COMUNITATE. COMPORTAMENT DEMOGRAFIC, RELAŢII FAMILIALE INTERETNICE ŞI INTERCONFESIONALE ÎN SATELE DIN TRECUTUL ALBEI (1850–1910)

Elena Crinela Holom

carte
ISBN 978-973-1868-59-2
Anul apariției: 0
Format:
Nr. pagini: 0

Cercetarea de faţă, subsumată domeniului demografiei istorice, şi-a propus surprinderea dinamicii şi a schimbărilor intervenite în structura populaţiei din zona Albei în intervalul cronologic cuprins între 1850–1910. Date fiind numeroasele modificări de ordin administrativ-teritorial pe care le-a cunoscut zona, mai cu seamă în primele două decenii după revoluţia de la 1848–1849, am considerat oportun să utilizăm ca şi cadru de analiză unitatea administrativ-teritorială actuală, adică judeţul, totalizând o suprafaţă de 6.242 km2.
Ancheta demografică, întreprinsă în zona judeţului Alba între 1850–1910, s-a bazat, în primul rând, pe expunerea unor date cifrice privind dinamica, structura şi mişcarea naturală a populaţiei atât la nivel macrozonal, cât şi la nivel microzonal.
Lucrarea a fost structurată pe cinci capitole, primul urmărind, mai întâi transformările administrative-teritoriale suferite de zona Albei între 1850–1910. Al doilea capitol al lucrării a examinat dinamica demografică a judeţului Alba între cele şapte recensăminte efectuate de autorităţile austriece şi, apoi, austro-ungare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima decadă a secolului XX. Capitolul s-a axat nu doar pe o expunere cifrică, ci şi pe explicarea principalelor motive care au contribuit la trasarea respectivei dinamici. Deoarece evoluţia în timp a efectivelor unei populaţii depinde de „intrări” (naşteri şi imigrări) şi de „ieşiri” (decese şi emigrări), capitolul al treilea a tratat mişcarea naturală şi cea migratorie. În acest sens am utilizat şi interpretat datele extrase din publicaţiile apărute în epocă, privitoare la fostul comitat Alba de Jos. Acestea pot fi luate ca reper explicativ în condiţiile în care peste 80% din localităţile fostului comitat aparţin, actualmente, din punct de vedere adminstrativ-teritorial de judeţul Alba. De asemenea, principalele componente ale mişcării naturale (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea) au fost abordate din mai multe puncte de vedere fiind surprinse aspecte legate de sezonalitatea, repartiţia pe sexe a naşterilor şi deceselor, natalitate extraconjugală, mortalitate pe grupe de vârstă, vârsta la căsătorie, statutul matrimonial etc.
Întrucât mişcarea naturală şi migratorie aduc modificări nu doar de efectiv ci şi de structură, capitolul al patrulea a abordat tocmai acest aspect, analizând populaţia judeţului Alba, la momentele „critice” ale recensămintelor, după caracteristici culturale (apartenenţă etno-confesională), personale (sex, grupe de vârstă, stare civilă), socio-economice (structura socio-profesională).
Dacă primele patru capitole s-au axat pe o cercetare demografică realizată la un nivel macro, capitolul cinci a fost o microanaliză, o coborâre la nivelul registrelor parohiale ale satului Ighiu, o deschidere spre individul şi familia trecutului. (din Introducere)